„Pentru angajaţii care lucrează remote din alte jurisdicţii, angajatorii trebuie să fie atenţi la regulile stipulate în Directiva 96/71 / CE privind lucrătorii detaşaţi. Indiferent de legea aplicată relaţiei de muncă, angajaţii ar trebui să beneficieze de condiţiile de muncă din statul membru UE de unde îşi realizează activitatea. Aceste beneficii sunt legate de perioadele maxime de muncă, perioadele minime de odihnă, perioada minimă de concediu plătit“, a spus Cătălin Micu, partener în cadrul casei de avocatură Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners – ZRVP, în cadrul unui eveniment organizat de Asociaţia Business Service Leaders în România (ABSL).
De asemenea, avocatul a menţionat aplicarea legislaţiei ţării de unde angajatul lucrează în regim de work from anywhere în ceea ce priveşte salariul minim şi plata orelor suplimentare, sănătatea şi securitatea muncii, măsurile de protecţie pentru femeile însărcinate sau pentru cele care au născut recent, egalitatea măsurilor aplicate pentru femei şi bărbaţi, precum şi plata costurilor legate de transport, cazare sau masă pentru angajaţii care călătoresc în interes de muncă. Codul Muncii din România se aplică şi în cazul cetăţenilor care lucrează pentru companii din străinătate, mai spune el.
Cătălin Micu, partener în cadrul casei de avocatură Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners – ZRVP: Codul Muncii din România se aplică şi în cazul cetăţenilor care lucrează pentru companii din străinătate
Conform legislaţiei din România, munca de oriunde poate fi implementată fie sub formă de telemuncă, precum şi în forma de muncă de la domiciliu, a spus Oana Marinescu, senior associate în cadrul ZRVP. De asemenea, ea a vorbit şi despre dezavantajele telemuncii în această perioadă.
„Trebuie avute în vedere şi dezavantajele telemuncii, având în vedere că nu se poate ţine evidenţa orelor lucrate. De asemenea, trebuie să luăm în considerare şi că nu se mai face instruirea angajaţilor în ceea ce priveşte protecţia muncii, instruire care ar trebui să fie efectuată pentru fiecare loc de muncă. Mai mult, telemunca implică riscuri legate de securitatea cibernetică şi protecţia datelor“, a spus ea în cadrul aceluiaşi eveniment.
În ceea ce priveşte munca de acasă, avantajele ar fi reducerea mobilităţii angajaţilor, mai puţine riscuri legate de protecţia muncii şi, de asemenea, faptul că angajatorul nu are obligaţia de a lua măsuri pentru a evita izolarea angajaţilor.
„Dezavantajele sunt legate de o flexibilitate redusă pentru că activitatea este realizată mereu din acelaşi loc, precum şi de faptul că angajaţii pot fi distraşi uşor de la muncă de activităţile pe care trebuie să le facă prin gospodărie“, a concluzionat Oana Marinescu.