Parlamentarii Comisiei privind interceptările au discutat cu şefii DNA şi DIICOT

Delegaţia condusă de Cristian Diaconescu a discutat despre modalitatea în care se efectuează interceptările.

Parlamentarii Comisiei privind interceptările vor continua ancheta la sediile Parchetului instanţei supreme, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA), a anunţat, miercuri, preşedintele Comisiei, senatorul PSD Cristian Diaconescu.

Diaconescu a declarat că parlamentarii comisiei au convenit să iniţieze o serie de "ultime discuţii" cu reprezentanţii instituţiilor cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul interceptărilor.

El a arătat că parlamentarii se vor întâlni cu şefii Parchetului General, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi unităţii speciale a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, chiar la sediul acestor instituţii.

"Am primit şi o invitaţie din partea Parchetului General. Conducătorii acestei instituţii, ai Ministerului Public, sunt dispuşi să aibă un dialog cu noi. Este în regulă, o să onorăm această invitaţie. Vom merge noi la sediul Parchetului pentru a avea o discuţie clarificatoare în legătură cu elementele care reprezină chestiunile de bază în îndeplinirea şi exercitarea mandatului nostru", a explicat senatorul PSD.

Diaconescu a spus că parlamentarii se vor deplasa la sediul Parchetului General, pentru că procurorii "consideră că, din punctul de vedere al protecţiei drepturilor şi libertăţilor autorităţii judecătoreşti, ar fi mai util ca Parlamentul să se deplaseze la o astfel de instituţie".

Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât, în 24 mai, că procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitate de martori în faţa comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor constituţionale, fac parte din autoritatea judecătorească. CSM invocă decizii ale Curţii Constituţionale referitoare la neconstituţionalitatea convocării judecătorilor în faţa comisiilor parlamentare. În mod excepţional, procurorii pot participa în calitate de invitaţi la Comisiile parlamentare, atunci când este necesară lămurirea unor aspecte de natură tehnică sau pentru clarificarea unor informaţii de interes public.

Consiliul a fost sesizat, în 10 mai, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la solicitarea pe care i-a adresat-o preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu. Acesta i-a cerut procurorului general Codruţa Kovesi să dispună prezentarea unor procurori şi a "oricăror persoane citate" în faţa Comisiei comune parlamentare de anchetă pentru verificarea informaţiilor furnizate cu privire la interceptarea comunicaţiilor, în vederea audierii, cu precizarea că "prezenţa oricărui demnitar, funcţionar sau angajat al Guvernului şi al celorlalte organe ale administraţiei publice în faţa comisiilor parlamentare este obligatorie atunci când sunt citaţi".

O sesizare cu conţinut similar a fost înaintată CSM de către procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, care arată că preşedintele Camerei Deputaţilor a solicitat prezenţa a doi procurori şi doi ofiţeri de poliţie judiciară în faţa aceleiaşi comisii.

La acestea se adaugă scrisoarea adresată CSM de preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, prin care se cere a clarifica raporturile dintre Parlamentul României şi Ministerul Public şi necesitatea prezenţei procurorilor în faţa comisiei parlamentare speciale. Scrisoarea parlamentară adresată procurorului general al României, Codruţa Kovesi, are următoarele argumente: participarea procurorilor la audieri, întrucât este impusă de cerinţa ca membrii comisiei de specialitate să fie informaţi cu privire la verificarea datelor deţinute de aceştia referitor la interceptări ale convorbirilor unor cetăţeni români; dreptul de control al Parlamentului se exercită prin proceduri de control parlamentar pentru a se vedea dacă legile adoptate de acesta sunt respectate; dubla natură juridică a Ministerului Public ai cărei membri întrunesc deopotrivă trăsături definitorii pentru puterea executivă şi pentru cea judecătorească.

Comisia de anchetă privind interceptarea comunicaţiilor a fost înfiinţată după ce preşedintele Comisiei de anchetă privind suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, Dan Voiculescu, a sesizat Birourile Permanente ale celor două Camere asupra informaţiilor rezultate la audierea lui Claudiu Săftoiu, în calitate de director al SIE. Potrivit Comisiei privind suspendarea şefului statului, Claudiu Săftoiu ar fi afirmat că Serviciul pe care îl conducea ar fi interceptat convorbiri telefonice cu mandat de la procurorul general.