PIN contestă decizia CNSAS de necolaborare politică în cazul Aspaziei Cojocaru

Potrivit unui comunicat al PIN remis agenţiei MEDIAFAX, contestaţia a fost depusă de cătresecretarul general al partidului, Valeriu Bordei.

PIN îşi argumentează gestul, spunând că CNSASa infirmat prima decizie de colaborare cu poliţia politică a Aspaziei Cojocaru "doar pe baza depunerii de către contestatoare a unui certificat de botez emanând de la o parohie aparţinând de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, prin care se atesta împrejurarea că în cadrul ceremoniei de botez ortodox a primit numele «Ana»", care însă nu figurează în actele de stare civilă ale acesteia.

Conform PIN, "decizia de poliţie politică s-a luat nu pe baza semnăturii sub pseudonim, ci pe baza conţinutului notelor despre care Aspazia Cojocaru a admis implicit că-i aparţin şi au produs urmările restrictive de drepturi şi libertăţi fundamentale stabilite prin Legea nr. 187/1999".

"Deşi reclamantul iniţial, Monica Macovei, în calitate de ministru al Justiţiei, avea posibilitatea să conteste decizia CNSAS, în mod suprinzător, decizia dată ca urmare a admiterii contestaţiei, nu a fost atacată în justiţie nici de Monica Macovei şi nici de Ministerul Justiţiei, ceea ce atestă fie o complicitate implicită cu persoana cercetată, fie un dezinteres la fel de criticabil", apreciază PIN.

Formaţiunea condusă de Cozmin Guşă a cerutinstanţei să examineze întreg dosarul pe care l-a avut la dispoziţie Colegiul CNSAS şi să constate că "raţiunea pronunţării verdictului de poliţie politică este aceea de a denunţa public acţiunile de supraveghere informativă desfăşurate de diverşi cetăţeni împotriva apropiaţilor lor în perioada regimului comunist, cu consecinţa informării publicului asupra conduitei morale a persoanelor care şi-au câştigat avantaje în perioada respectivă, denunţându-şi apropiaţii şi supunându-i restricţiilor şi încălcării drepturilor din partea organelor securităţii comuniste".

Colegiul CNSAS a admis,în 26 aprilie, cu şase voturi "pentru" şi două "împotrivă" contestaţia depusă de Aspazia Cojocaru, judecător la Curtea Constituţională, împotriva primului verdict al instituţiei potrivit căruia aceasta ar fi făcut poliţie politică.

Înaintea avizul Curţii Constituţionale la propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, unii politicieni, printre care liderul PIN, Cozmin Guşă, au atras atenţia că judecătorii Curţii ar putea fi şantajaţi cu dosarele de Securitate aflate la CNSAS.

Singurul caz a fost cel al Aspaziei Cojocaru, care avea verdict de colaborare cu Securitatea ca poliţie politică, însă CNSAS nu făcuse publică decizia.

După avizul Curţii Constituţionale, preşedintele PSD, Mircea Geoană, a susţinut că şeful statului, Traian Băsescu, a cerut date de la SRI referitoare la judecătorii Curţii, liderul social-democrat spunând că aceştia au fost şantajaţi. Geoană a prezentat două note scrise de prim-adjunctul directorului SRI, Florian Coldea, despre situaţia dosarelor a trei judecători, Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu şi Ion Predescu.