Poliţia nu l-a adus pe Vântu la audieri, în procesul FNI

Apărătorul omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu a depus la dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI) acte medicale din care ar reieşi imposibilitatea acestuia de a se prezenta la instanţă, precum şi o cerere prin care invocă Legea pacientului, şi anume respectarea confidenţialităţii actelor medicale.

La termenul de luni, instanţa Curţii de Apel Bucureşti a apreciat că atâta vreme cât nu pot fi pune în discuţia părţilor actele medicale şi motivul concret pentru care Sorin Ovidiu Vântu nu se poate prezenta la audieri în acest proces, instanţa nu poate ţine cont de cererea lui.

Astfel, instanţa a decis să emită un nou mandat de aducere a lui Sorin Ovidiu Vântu. Curtea de Apel Bucureşti a atenţionat Poliţia că dacă până la termenul viitor nu îl va aduce pe Sorin Ovidiu Vântu pentru audieri, va primi avertisment. De asemenea, instanţa a avertizat că dacă dacă nici la al doilea termen consecutiv Sorin Ovidiu Vântu nu va fi adus, Poliţia va fi amendată.

Instanţa a acordat un nou termen în proces pentru 31 martie.

Curtea de Apel Bucureşti a dispus, în 18 februarie, emiterea unui mandat de aducere pe numele omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, pentru a fi audiat în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, după ce acesta nu a răspuns citaţiilor.

Vântu şi-a schimbat domiciliul din strada Paris-sectorul 1 al Capitalei în comuna Corbeanca, astfel că instanţa a decis, în 3 martie, citarea acestuia la adresa corectă pentru a fi adus de poliţişti la termenul procesului FNI stabilit pentru luni, 17 martie.

Cea care a cerut audierea lui Sorin Ovidiu Vântu a fost Ioana Maria Vlas, care a motivat că omul de afaceri a fost scos de sub urmărire penală în rechizitoriul Ministerului Public, deşi ar fi fost beneficiarul unor sume importante din fondul de investiţii. Vlas a mai susţinut că Vântu ar trebui să aibă cel puţin calitatea de instigator sau de complice.

Ioana Maria Vlas, fostul administrator al SOV Invest, a fost condamnată la 13 ani de închisoare pentru înşelăciune, fals în înscrisuri şi abuz în serviciu în formă calificată, iar Nicolae Popa - fost director al grupului de firme Gelsor şi membru al Consiliului de Încredere al Sov Invest - la 15 ani de închisoare, pentru înşelăciune şi fals în înscrisuri.

Totodată, Marian Petrescu, fost preşedinte al SOV Invest, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, în timp ce Mihaela Sima, fost director economic al SOV Invest, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi. Marius Andrei, cenzor extern independent al SOV Invest, a primit o pedeapsă de patru ani de detenţie.

Gavril Bătrân şi Diţă Ioan, membri al Consiliului de Administraţie al SOV Invest, au primit o pedeapsă de câte cinci ani de închisoare, iar Bebis Cezara, comisar coordonator al Departamentului de reglementare a pieţei şi intermediere financiară din cadrul CNVM şi Boboc Ştefan, fost preşedinte al CNVM, au fost condamnaţi la câte trei ani cu suspendarea executării pedepsei. Gheoghe Negură şi Mircea Ianculescu, foşti membri ai Consiliului de Încredere FNI, au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare.

Instanţa a constatat încetarea procesului în privinţa lui Camenco Petrovici, fostul preşedinte al CEC, care a decedat.

Decizia de condamnare dată în acest caz a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Între timp, Tribunalul Bucureşti a declarat valabil contractul de fidejusiune/cauţiune încheiat în 6 decembrie 1999 între CEC, SOV Invest şi FNI. Instanţa a obligat persoanele condamnate şi firmele din acest dosar la plata de despăgubiri către 130.798 de investitori FNI, dar nu a acordat şi daunele morale cerute.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a început plata despăgubirilor către păgubiţii FNI, care, până la sfârşitul lui 2008, ar urma să primească o sumă estimată la 400 de milioane de lei.