Preşedintele CCR, despre Comisia de la Veneţia: Nu e un judecător electoral supranaţional

„Îmi scapă motivele care au fost avute în vedere pentru accelerarea redactării şi publicării acestui proiect de raport în această perioadă. Ceea ce vă pot spune, însă, este că acest proiect de raport a creat în spaţiul public românesc unele confuzii conceptuale şi principiale mai ales în sfera chestiunilor de constituţionalitate pe care le formulează în contextul interpunerii sale între cele două procese electorale, cel anulat (desfăşurat în perioada septembrie–decembrie 2024) şi cel anunţat (care se va desfăşura în perioada februarie–mai 2025), întrucât concluziile acestui proiect de raport nu produc efecte asupra hotărârii Curţii Constituţionale. S-a propagat în spaţiul public ideea eronată potrivit căreia Comisia de la Veneţia este un judecător electoral supranaţional. Or, în realitate, acest proiect de raport este un demers documentar consultativ, cu caracter de recomandare şi cu adresabilitate generală, care nu vizează situaţia concretă din România şi, evident, nici nu pune în cauză hotărârile CCR. Subliniez că avizele şi rapoartele Comisiei de la Veneţia sunt parte a ceea ce numim noi, juriştii, soft law, adică, deşi nu au forţă juridică obligatorie pentru autorităţile jurisdicţionale, elementele lor de conţinut, transpuse sub forma principiilor, a bunelor practici, a exigenţelor, a standardelor în anumite materii, pot contribui la orientarea şi influenţarea acţiunii autorităţilor şi instituţiilor statului şi la apărarea democraţiei prin drept”, afirmă, într-un interviu acordat www.juridice.ro, Marian Enache.

El afirmă înţelegerea întregului proiect de raport „trebuie realizată în mod unitar şi în cheia directă a necesităţii stabilirii de către statele membre ale Consiliului Europei a unor reguli de natură legislativă pentru desfăşurarea campaniilor electorale în sfera mijloacelor social-media, întrucât este neîndoielnic că, spre deosebire de canalele tradiţionale ale campaniei electorale, care sunt reglementate strict atât din punctul de vedere al libertăţii de exprimare, cât şi din punctul de vedere al corectitudinii şi transparenţei financiare, mijloacele noului val de social-media reprezintă încă o „terra incognita” pentru guvernele statelor, care impune preocuparea legislatorilor de a reglementa sistematic şi corespunzător acest domeniu”.

„Astfel, constatăm că stabilirea unor reguli juridice cu privire la funcţionarea platformelor digitale de social-media şi transparentizarea algoritmilor utilizaţi devin imperative pentru legiuitor în vederea protecţiei dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, ca elemente intrinseci ale democraţiei constituţionale, faţă de potenţialele ingerinţe şi manipulări dolosive ale procesului electoral ca atare. Prin urmare, apreciez că acest proiect de raport este un mesaj de conştientizare la adresa legislatorilor naţionali, care trebuie să identifice şi să normativizeze desfăşurarea campaniei electorale, ţinând seama de riscurile şi particularităţile social-media, desfăşurate online sau pe orice fel de platforme digitale, care pot fi sponsorizate şi susţinute financiar, în mod fraudulos, de subiecţi de drept din interiorul sau din afara graniţelor statului care pot fi dificil de identificat. În opinia mea, aceste reglementări, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, reprezintă o urgenţă pentru interesul public şi se impun cu stringenţă în vederea realizării unei „alfabetizări digitale” – de care vorbeşte doamna Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, vicepreşedinte al Comisiei Europene – în scopul preîntâmpinării fenomenului intempestiv al dezinformării şi manipulării, care, în ultima vreme, s-a intensificat şi s-a generalizat în toate statele europene. Din această perspectivă, statele europene trebuie să conştientizeze că aceste ameninţări informatice au un impact negativ şi imprevizibil asupra protecţiei drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, iar o asemenea documentare realizată la nivelul Comisiei de Veneţia este un semnal pozitiv, care trebuie receptat în reglementările naţionale şi europene”, adaugă Enache.

Preşedintele CCR susţine că proiectul de raport nu afectează competenţele concrete ale curţilor constituţionale europene în materia alegerilor.

„Nici vorbă. Se poate observa că dintre cele 7 recomandări făcute în proiectul de raport, cele referitoare la curţile constituţionale sunt chestiuni generale şi de procedibilitate. Esenţial este, însă, faptul că însuşi proiectul de raport recunoaşte că standardele internaţionale nu impun şi nu interzic, de principiu, sesizarea din oficiu a curţilor constituţionale în materie electorală (paragraful 26). Cea mai consistentă parte a proiectului de raport se referă la recomandări a căror implementare intră în sarcina legiuitorului. Acesta trebuie să reglementeze, astfel cum am arătat, campania electorală desfăşurată pe platformele digitale şi transparenţa modului de finanţare a acesteia. În realitate, esenţa proiectului de raport se concentrează pe folosirea noilor tehnologii digitale şi a inteligenţei artificiale, pe proliferarea ameninţărilor informatice în desfăşurarea campaniilor electorale, care pot prejudicia securitatea statelor şi interesele fundamentale ale societăţilor, şi pe necesitatea reglementării acestui cadru legislativ şi tehnic în care se realizează campania electorală”, spune Enache.

Comisia de la Veneţia, organ consultativ al Consiliului Europei, a prezentat un proiect de raport potrivit căruia anularea alegerilor prezidenţiale nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informaţii clasificate.

„Dată fiind gravitatea situaţiei, CSAT a decis, pentru prima oară de la înfiinţarea sa, declasificarea acestor documente din care rezultă încălcări ale procedurii electorale şi interferenţe în realizarea procesului electiv. Cu riscul de a mă repeta, subliniez că CCR nu a decis anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României în baza unor documente clasificate, ci a unor documente declasificate, accesibile publicului larg în baza principiului transparenţei şi necesităţii cunoaşterii acestor constatări de către cetăţeni. Prin urmare, hotărârea CCR nu se bazează pe informaţii clasificate, astfel că, în ceea ce ne priveşte, paragrafele 59 şi 77 ale proiectului de raport al Comisiei de la Veneţia (care se referă la imposibilitatea anulării alegerilor pe baza informaţiilor clasificate) nu au incidenţă raportat la hotărârea Curţii Constituţionale de anulare a procesului electoral. Orice susţinere contrară este contrafactuală şi lipsită de orice bază reală”, încheie Marian Enache.