Procesul dintre Dinu Patriciu şi SRI, suspendat

Curtea de Apel Bucureşti a admis, marţi, excepţia ridicată în procesul lui Dinu Patriciu, care contestă legalitatea interceptării convorbirilor sale timp de doi ani, instanţa hotărând suspendarea judecării acestui caz.

În urmă cu o săptămână, avocaţii omului de afaceri Dinu Patriciu au ridicat o excepţie de neconstituţionalitate privind legile 51/1991 privind siguranţa naţională a României şi 182/2002 referitoare la protecţia informaţiilor clasificate, cerând instanţei trimiterea dosarului la Curtea Constituţională pentru a stabili dacă articolele criticate sunt conforme cu legea fundamentală.

Ovidiu Buduşan, apărătorul lui Dinu Patriciu, a explicat judecătorilor că articolele pe care le consideră neconstituţionale şi cu care doreşte să fie sesizată Curtea Constituţională restrâng drepturile apărătorilor de a putea accesa informaţiile clasificate care există în dosare.

În susţinerile sale în faţa instanţei, Buduşan a invocat trei argumente principale în cazul articolelor considerate neconstituţionale din Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, făcând referire la textele care nu permit accesul la acele dosare care conţin înscrisuri secretizate.

Faţă de unele articole din Legea 182, Buduşan a arătat că acestea "acordă atribuţii sporite judecătorilor ce au certificat ORNISS faţă de ceilalţi colegi ai lor care nu au aceste certificate", explicând că doar Consiliul Superior al Magistraturii poate numi astfel de complete specializate.

Referitor la procedura eliberării certificatelor de securitate, Buduşan a explicat că aceasta se manifestă prin verificarea şi monitorizarea acelui judecător de către SRI şi că practic Serviciul ştie tot despre aceşti judecători care primesc certificatul.

Avocaţii lui Patriciu au mai cerut instanţei, la începutul şedinţei de judecată, să le indice în ce clasă de secretizare sunt încadrate documentele solicitate de ei şi totdodată nivelul de secretizare al acelor documente în cazul în care acestea reprezintă secrete de stat. Ei au motivat această cerere prin faptul că neavând acces la documnetele solicitate nu ştiu care sunt instituţiile care pot fi atacate în instanţă şi în baza căror temeiuri.

Nefiind cunoscute instituţiile, avocaţii arată că nu ştiu unde să se adreseze. Judecătorii au respins în cursul şedinţei de judecată această cerere.

Avocatul SRI din acest caz, Valeriu Stoica, a cerut atât respingerea acestei cereri, cât şi a solicitării de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia invocată, pe motivul că nu sunt importante în acest stadiu al procesului.

În acest proces, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au solicitat Ministerului Public să comunice numărul de mandate de interceptare emise în privinţa lui Dinu Patriciu şi a Rompetrol, în perioada 1994 - 2005, dacă acestea există.

Totodată, instanţa a făcut adrese către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea de Apel Bucureşti pentru a comunica dacă în perioada 2004 - 2005 au existat solicitări ale Ministerului Public de emitere a mandatelor de ascultare de către judecători, având în vedere că în 2003 s-au produs modificări legislative cu privire la competenţa de efectua interceptări.

La jumătatea lunii februarie a anului trecut, avocaţii lui Dinu Patriciu depuneau, la Tribunalul Bucureşti, o plângere împotriva SRI cu privire la interceptarea timp de mai mulţi ani a convorbirilor telefonice purtate de omul de afaceri.

În plângere, avocaţii apreciau că ascultarea posturilor telefonice s-a făcut cu "încălcarea gravă, repetată şi iresponsabilă a legii procedurale în vigoare, respectiv a Codului de procedură penală şi a Legii siguranţei naţionale", precizau avocaţii Rompetrol, care au cerut daune morale şi reputaţionale de un milion de dolari.

În 11 mai 2007, Tribunalul Bucureşti a stabilit că lui Dinu Patriciu i-a fost încălcat dreptul la viaţă initmă, prevăzut de articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, motiv pentru care a obligat SRI la plata de daune morale de 50.000 de lei.

Tribunalul Bucureşti a dispus, de asemenea, ca SRI să plătească cheltuieli de judecată de aproximativ 2.000 de lei.

SRI a atacat cu apel sentinţa, acelaşi demers făcându-l şi compania Rompetrol SA, dar şi Dinu Patriciu.

Potrivit actelor depuse la instanţă, SRI consideră sentinţa Tribunalului Bucureşti "lipsită de temei legal şi cu aplicarea aparentă a legii". Astfel, avocatul SRI apreciază că instituţia nu a făcut decât să intercepteze convoribile omului de afaceri în baza mandatelor emise de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

"Arătăm că instanţa în mod greşit a reţinut existenţa vinovăţiei instituţiei noastre ca urmare a aplicării unei măsuri prevăzute de legea internă", se precizează în motivarea apelului. Totodată, "nu se poate reţine, în acest sens, faptul că exercitând o obligaţie la care era îndatorat conform legii, în limitele prevăzute de aceasta, Serviciul a săvârşit o faptă culpabilă", arată actul.

De asemnea, SRI reproşează soluţiei că nu i se poate imputa lipsa de corelare a legii interne cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi drept urmare să plătească daune Serviciul Român de Informaţii care nu are putere legislativă şi care a executat un ordin al puterii judecătoreşti. Reprezentantul SRI mai precizează în documentele depuse la instanţă că Serviciul a informat despre interceptări toate instituţiile precum şi preşedintele României, prim-ministrul, ministrul Economiei şi Comerţului.