Procesul generarilor Chiţac şi Stănculescu, amânat pentru septembrie

La începutul înfăţişării de luni, avocatul părţilor civile, Liliana Poenaru, a solicitat instanţei supreme amânarea cu o oră a judecării dosarului, pentru ca toţi clienţii săi, care de-abia sosiseră în Gara de Nord, să poată ajunge la proces.

Instanţa a respins imediat această solicitare, explicând că toate părţile au fost anunţate la ce oră se va derula procesul, respectiv 9.00. Această soluţie a stârnit iniţial rumoare printre părţile civile aflate în sala de judecată.

După ce completul de nouă judecători al instanţei supreme a constatat vicii de procedură, cu mai multe părţi civile şi vătămate, şi a decis amânarea procesului până în 15 septembrie, pentru efectuarea legală a procedurilor de citare, persoanele aflate în sală au început să ţipe, să huiduie şi să scandeze "Hoţii", acuzându-i pe judecători că-i favorizează pe cei doi inculpaţi din proces, generalii Chiţac şi Stănculescu.

Urletele nu au durat decât câteva minute, oamenii liniştindu-se şi părăsind sala de judecată însoţiţi de jandarmi.

La termenul de luni al procesului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) s-a mai pronunţat şi pe un set de cereri formulate la termenul precedent, din 5 mai. Astfel, a admis solicitarea presei pentru xerocopierea şi eliberarea jurnalului cuprinzând toate operaţiunile militare desfăşurate în perioada 16-21 decembrie 1989 la Timişoara, depus de avocatul unuia dintre inculpaţi, precum şi o cerere de probe cu înscrisuri, dar a respins o solicitare asemănătoare cu privire la proba cu martori pentru inculpatul Chiţac.

Avocatul Alice Drăghici, apărătorul generalului în rezervă Victor Athanasie Stănculescu, a depus la dosar jurnalul respectiv, document pentru care a cerut desecretizarea. Aceasta a spus că documentul, care are mai multe sute de pagini, relevă numeroase informaţii noi despre Revoluţia de la Timişoara, între care faptul că, printre trupele armatei, erau şi ofiţeri USLA (Unitatea Speciala de Lupta Antiteroristă) sau persoane neidentificate îmbrăcate în echipamente de luptă sofisticate.

De asemenea, Drăghici a mai spus că jurnalul operaţiunilor de luptă arată că situaţia era scăpată de sub control de puterea comunistă, fiind înregistrate numeroase ordine şi dispoziţii contradictorii. Avocata a arătat şi că documentele desecretizare arată că armata română a fost retrasă în garnizoană încă din 20 decembrie.

În 4 aprilie 2007, un complet de trei judecători al instanţei supreme a hotărât condamnarea la câte 15 ani de închisoare a celor doi generali în rezervă şi degradarea militară a lor, pentru acuzaţiile de omor deosebit de grav, în dosarul revoluţiei de la Timişoara. Cei doi au făcut recurs împotriva hotărârii de condamnare a lor.