Procesul lui Năstase şi Melinescu a fost amânat

Ioan Melinescu a fost prezent la şedinţa de judecată, dar Adrian Năstase a lipsit, Gheorghe Diaconescu, apărătorul fostului premier, susţinând că acesta se află într-o călătorie oficială în Israel.

Totodată, Gheorghe Diaconescu a depus la dosar o copie a Monitorului Oficial în care s-a publicat decizia Curţii Constituţionale prin care s-a hotărât că articolul 23 alineatele 2 şi 3 din Legea 115 privind răspunderea ministerială sunt neconstituţionale.

În acest dosar, fostul premier Adrian Năstase este inculpat pentru numirea lui Ioan Melinescu şef al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor în schimbul distrugerii unor informaţii.

La primul termen din proces, care a avut loc în iunie, avocatul lui Adrian Năstase intenţiona să ridice o excepţie de neconstituţionalitate, aceeaşi care a dus la suspendarea primului proces al fostului premier, respectiv cel privind imobilul din strada Zambaccian şi bunurile pe care le-ar fi dobândit din China.

În martie, avocatul demnitarului a arătat judecătorilor instanţei supreme că nu a existat un aviz special pentru cercetarea fostului premier Adrian Năstase, aviz care este prevăzut de Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială (modificată prin Legea 90/2005-n.r). Potrivit avocatului, rezoluţia prin care s-a dispus începerea urmăririi penale şi ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, semnate de către procurorii anticorupţie - care l-au trimis în judecată pe fostul premeir Adrian Năstase în dosarul Zambaccian -, nu se puteau face decât cu acordul Camerei Deputaţilor.

Procesul a fost suspendat în 22 martie, după ce instanţa supremă a admis trimiterea dosarului la Curtea Constituţională pentru examinarea excepţiilor de neconstituţionalitate a articolului 23 alineatele 2 şi 3 din Legea 115/1995 privind răspunderea ministerială.

În 5 iulie, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a articolului 23 alineatele 2 şi 3 din Legea 115/1995 privind răspunderea ministerială, în motivarea decizie arătând că actul normativ instituie o măsură de protecţie a mandatului exercitat de membrii Guvernului, "având deci caracterul obiectiv al unei garanţii constituţionale de ordin procedural, menite să ocrotească interesul public, şi anume realizarea actului de guvernare prin exerciţiul mandatului".