Procesul lui Zaher Iskandarani, suspendat

Curţea de Apel Bucureşti a decis în 31 ianuarie sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate privind modul de constituire a părţilor responsabile civilmente în procese, fiind reclamate prevederile articolului 16 alineatul 1 din Codul de procedură penală (Cpp).

Avocata omului de afaceri Zaher Iskandarani, Domnica Antoniuc, a explicat, pentru MEDIAFAX, că aspectul prin care se arată perioada în care trebuie întrodusă în procesul partea responsabilă civilmente este neconstituţional pentru că astfel aceasta este privată de una dintre etapele procesului penal, respectiv etapa de urmărire penală, astfel că se încalcă dispoziiţiile privind dreptul la un proces echitabil la fel ca şi dreptul la apărare.

Antoniuc a arătat că potrivit dispoziţiei articolului 16 alineat 1 din Cpp, care arată că "introducerea în procesul penal a persoanei responsabilă civilmente poate avea loc, la cerere sau din oficiu, fie în cursul urmăririi penale, fie în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare", persoana responsabilă civilmente (care poate fi persoană fizică, cât şi juridică - n.r) nu îşi poate formula o apărare consecventă în perioada etapei de urmărire penală.

Avocata a adăugat că deocamdată Curtea Constituţională nu a citat apărarea pentru susţinerea excepţiei în faţa judecătorilor constituţionali.

Cererea de sesizare a fost admisă de magistraţii CAB cu majoritate de voturi, existând o opinie separată în sensul respingerii sesizării CC. De altfel, în 6 decembrie instanţa de fond, Tribunalul Bucureşti, unde a fost iniţial ridicată excepţia, a respins ca neîntemeiată cererea de sesizare a CC, soluţia fiind contestată la CAB.

Iskandarani a fost trimis în judecată, în 15 iunie 2006, fiind acuzat de infracţiuni privind operaţiunile vamale ilicite cu utilaje de producţie a ţigărilor şi alcoolului, în afara antrepozitului fiscal, precum şi ascunderea sursei impozabile, prejudiciul adus statului fiind de aproape două milioane de lei noi (aproape 580.000 de euro).

Anchetatorii au stabilit că, începând din 1990, Iskandarani a avut un rol important în contrafacerea şi contrabanda cu ţigări, fiind proprietarul unei fabrici din localitatea Jimbolia, judeţul Timiş. Potrivit acestora, ţigările erau destinate atât pieţei din Europa de Vest, cât şi Orientului Mijlociu. Tutunul era livrat de la o firmă din Liban, care ar fi controlată de familia lui Iskandarani. Probele administrate au arătat implicarea lui Zaher Iskandarani, Iovescu Eugen şi Ghannoum Obayda în contrabanda cu utilaje de producţie de ţigarete importate din Italia.

Totodată, Zaher Iskandarani şi-ar fi creat o reţea de distribuţie a ţigaretelor contrafăcute, produse în fabrica de la Săcălaz. În perioada 2004-2005, Zaher Iskandarani ar fi coordonat şi controlat întreaga activitate a firmelor şi fabricilor de ţigarete, dar şi de producţia de alcool în fabrica de la Lenanheim, judeţul Timiş.

La sfârşitul anului 2005, în urma unor percheziţii la fabricile şi domiciliile lui Zaher şi a celor trei complici, anchetatorii au descoperit matriţe, trimbre fiscale româneşti falsificate, cantităţi mari de ţigări şi cartoane pentru pachete.

Zaher Iskandarani a fost arestat preventiv în 2005, tot pentru acuzaţii legate de contrabanda cu ţigări şi alcool, ulterior fiind eliberat.