Procesul privatizărilor, afectat de menţinerea dosarului la ÎCCJ

La termenul de vineri, avocaţii lui Samen Stanchev şi Mihai Donciu au solicitat ridicarea interdicţiei de a părăsi ţara pentru clienţii lor, considerând că le sunt prejudiciate drepturile, însă instanţa nu a putut soluţiona această cerere deoarece dosarul se alfă încă la instanţa supremă.

Totodată, avocaţii au cerut suspendarea judecăţii până la soluţionarea conflictului de competenţă în această cauză, cerere care a fost respinsă de instanţă.

Avocata lui Stanchev a declarat că, în curând, Curtea Europeană a Drepturilor Omului va da o soluţie la plângerea clientului său împotriva statului român.

Următorul termen în proces a fost stabilit pentru 27 noiembrie.

Problema competenţei de judecată a acestui dosar a fost ridicată în 4 septembrie, în faţa magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti, când avocaţii au ridicat excepţia necompetenţei materiale, susţinând că în acest dosar trebuia sesizată, pentru judecare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Procesul privatizărilor a început în 20 aprilie doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu, trimişi în judecată pentru trădare prin transmitere de secrete. În cazul celor trei, instanţa a stabilit, la primul termen de judecată, schimbarea măsurii preventive de a nu părăsi Capitala cu interdicţia a părăsi ţara.

Acuzele aduse altui consultant internaţional, Vadim Benyatov, implicat în cazul privatizărilor au fost disjunse, el părăsind între timp România, ca urmare a ridicării interdicţiei de a părăsi ţara, de către judecători. El a fost trimis în judecată în septembrie.

În acelaşi caz, Codruţ Şereş - pus şi el sub acuzare - a fost interceptat de SRI în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările Electrica Muntenia, Hidroelectrica, Romaero, Avioane Craiova, Romtelecom, Poşta Română.

Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dispus, în 27 aprilie, începerea urmăririi penale şi faţă de Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor. Acesta este acuzat de sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi de trădare prin transmitere de secrete, ambele în concurs. Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Nagy a verificat permanent dacă discuţiile telefonice ale acuzaţilor de spionaj şi constituire a unui grup infracţional sunt monitorizate, susţinere pe care acesta a negat-o.