Raportul din 2023 privind statul de drept: progrese în ceea ce priveşte 65 % din recomandări

Deşi există în continuare preocupări legate de statul de drept în unele state membre ale UE, raportul a devenit un factor-cheie al schimbării şi al reformelor pozitive. 65 % din recomandările de anul trecut au fost puse în aplicare, integral sau parţial. Acest lucru arată că în statele membre se depun eforturi considerabile pentru a da curs recomandărilor din anul precedent. Având în vedere că reformele de îmbunătăţire a cadrului privind statul de drept necesită timp, s-a realizat o evoluţie semnificativă pe parcursul unui singur an. În acelaşi timp, în unele state membre persistă preocupări sistemice.

Raportul vizează patru piloni: sistemele naţionale de justiţie, cadrele anticorupţie, pluralismul mass-mediei şi alte sisteme de control şi echilibru instituţional.

Reformele în domeniul justiţiei

Reformele din domeniul justiţiei au rămas o prioritate pe agenda politică din ultimul an, multe state membre dând curs recomandărilor din 2022 şi punând în aplicare reformele convenite în contextul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Multe state membre au înregistrat progrese suplimentare sau au finalizat reforme importante în ceea ce priveşte consolidarea independenţei sistemului judiciar, cum ar fi eforturile legislative de consolidare a independenţei şi a eficacităţii consiliilor judiciare, îmbunătăţirea procedurilor de numire a judecătorilor şi a funcţionării instanţelor supreme sau pregătesc măsuri de consolidare a autonomiei parchetelor.

Statele membre au introdus, de asemenea, măsuri menite să îmbunătăţească eficienţa şi calitatea justiţiei şi să faciliteze accesul la justiţie. Statele membre au investit în continuare în sistemele lor de justiţie, deşi în unele state membre remunerarea judecătorilor şi a procurorilor constituie un motiv de îngrijorare şi a generat provocări în ceea ce priveşte recrutarea de personal judiciar calificat. În acelaşi timp, în câteva state membre persistă preocupări structurale în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar.

În ceea ce priveşte recomandările pentru 2023 privind justiţia, acestea abordează provocări precum necesitatea unor garanţii în procedurile judiciare de numire, componenţa consiliilor judiciare, autonomia parchetelor sau necesitatea de a asigura resurse adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv din perspectiva salariilor judecătorilor şi procurorilor.

Cadrele anticorupţie

Corupţia rămâne un motiv serios de îngrijorare atât pentru cetăţenii, cât şi pentru întreprinderile din UE. Sondajul Eurobarometru special din 2023 privind atitudinile cetăţenilor faţă de corupţie în UE arată, de exemplu, că o majoritate tot mai mare a cetăţenilor (70 %) şi a întreprinderilor (65 %), potrivit Sondajului Eurobarometru Flash privind atitudinile întreprinderilor faţă de corupţie în UE, consideră că în ţara lor corupţia este larg răspândită. Europenii sunt din ce în ce mai sceptici cu privire la eforturile naţionale de combatere a corupţiei, aproximativ 67 % dintre aceştia considerând că nu se iau măsuri suficiente în cazurile de corupţie la nivel înalt.

O serie de state membre au luat măsuri, în conformitate cu recomandările referitoare la combaterea corupţiei din Raportul din 2022 privind statul de drept. Mai multe state membre au continuat reformele în materie de drept penal pentru a consolida lupta împotriva corupţiei. Unele state membre au continuat să aprofundeze rezultatele obţinute în ceea ce priveşte investigarea, urmărirea penală şi sancţionarea corupţiei la nivel înalt, în timp ce altele au luat măsuri pentru a consolida capacitatea autorităţilor de urmărire penală responsabile de combaterea corupţiei, prin resurse suplimentare şi specializare.

În ceea ce priveşte aspectele preventive, mai multe state membre şi-au actualizat strategiile şi planurile de acţiune anticorupţie existente sau fac demersuri în vederea revizuirii acestora. Alte state membre au luat măsuri pentru a consolida cadrele de integritate, cum ar fi codurile de conduită sau normele privind activităţile de lobby. Recomandările emise anul acesta sunt legate de consolidarea cadrelor preventive, cum ar fi cele care reglementează activităţile de lobby şi normele privind conflictele de interese, precum şi de asigurarea investigării şi urmăriri penale eficace a cazurilor de corupţie.

În majoritatea statelor membre, funcţionarii publici trebuie să îşi declare averile şi interesele, dar aceste obligaţii variază în ceea ce priveşte domeniul de aplicare, transparenţa şi accesibilitatea informaţiilor divulgate, precum şi în ceea ce priveşte nivelul şi eficacitatea verificării şi asigurării respectării normelor din acest domeniu. În unele state membre, procedura de cercetare şi urmărire penală în cazurile de corupţie este de durată şi lipsesc încă rezultate solide, în special în cazurile la nivel înalt. Pentru a asigura măsuri anticorupţie mai coerente şi mai eficace în întreaga Uniune, Comisia a propus, în mai 2023, o nouă legislaţie la nivelul UE privind corupţia.

Libertatea şi pluralismul mass-mediei

Mai multe state membre au adoptat, au consolidat sau discută măsuri de îmbunătăţire a siguranţei jurnaliştilor şi a condiţiilor de muncă ale acestora, valorificând, de asemenea, iniţiativele recente ale Comisiei, cum ar fi Recomandarea referitoare la garantarea protecţiei, a siguranţei şi a capacitării jurnaliştilor şi Recomandarea privind protecţia jurnaliştilor şi a apărătorilor drepturilor omului implicaţi în acţiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive. De la ultimul raport, anumite state membre au adoptat acte legislative care sporesc transparenţa proprietăţii asupra mass-mediei şi au consolidat dispoziţiile menite să îmbunătăţească independenţa sau să extindă sfera de competenţă a autorităţilor de reglementare în domeniul mass-mediei.

Există în continuare diverse preocupări legate de lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte distribuirea publicităţii de stat, conflictele de interese şi accesul la documentele publice, acestea fiind câteva dintre aspectele-cheie evidenţiate în raport cărora trebuie să li se acorde mai multă atenţie. Deşi unele state membre au iniţiat reforme pentru a consolida independenţa serviciilor publice de radiodifuziune, altele nu au luat măsuri pentru a aborda provocările în acest sens.

Constatările raportului în ceea ce priveşte libertatea mass-mediei se bazează pe o serie de surse, cum ar fi Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2023, Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecţiei jurnalismului şi a siguranţei jurnaliştilor şi platforma Mapping Media Freedom.

Comisia a emis din nou o serie de recomandări care se referă, printre altele, la alocarea transparentă şi echitabilă a publicităţii de stat, la guvernanţa independentă a serviciilor publice de mass-media şi la măsuri de îmbunătăţire a siguranţei jurnaliştilor, precum şi la dreptul de acces la documentele publice. În septembrie 2022, Comisia a propus Legea privind libertatea mass-mediei, în prezent în curs de negociere, care stabileşte garanţii la nivelul UE pentru a proteja pluralismul şi independenţa editorială a mass-mediei.

Mecanisme instituţionale de control şi echilibru

Statele membre au îmbunătăţit în continuare calitatea proceselor legislative, implicând părţile interesate în aceste procese – o tendinţă observată în rapoartele anterioare privind statul de drept. Curţile constituţionale continuă să joace un rol esenţial în sistemul de control şi echilibru şi au luat, de asemenea, decizii importante cu privire la organizarea sistemelor naţionale de justiţie. În unele state membre, statutul instituţiilor de apărare a drepturilor omului, al avocaţilor poporului şi al altor autorităţi independente a fost consolidat în continuare. În majoritatea statelor membre există un mediu favorabil, care sprijină societatea civilă, iar unele dintre acestea iau măsuri pentru a oferi sprijin suplimentar.

Cu toate acestea, în unele state membre nu există încă un cadru oficial pentru consultarea părţilor interesate sau un astfel de cadru nu este respectat suficient în practică, iar organizaţiile societăţii civile şi apărătorii drepturilor omului continuă să se confrunte cu provocări precum probleme de finanţare şi restricţii ale spaţiului lor de operare. În diverse state membre, au fost exprimate preocupări cu privire la continuarea utilizării competenţelor de urgenţă.

Raportul include din nou informaţii privind punerea în aplicare de către statele membre a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, sunt monitorizate în continuare reacţiile mecanismelor de control şi echilibru ale statelor membre la utilizarea spyware.

Pentru a aborda aceste provocări, Comisia şi-a reiterat recomandările care nu au fost puse în aplicare sau au fost puse în aplicare parţial şi a emis, dacă a fost cazul, recomandări noi legate, de exemplu, de implicarea în mod eficace a părţilor interesate în procesul legislativ, de instituirea şi funcţionarea instituţiilor naţionale acreditate de apărare a drepturilor omului şi de asigurarea unei cadru deschid de operare pentru societatea civilă.

În prezent, Comisia invită Parlamentul European şi Consiliul să continue dezbaterile generale şi dezbaterile specifice fiecărei ţări pe baza raportului, utilizând totodată recomandările pentru a analiza în continuare punerea lor concretă în aplicare. De asemenea, Comisia invită parlamentele naţionale, societatea civilă şi alte părţi interesate şi actori cheie să continue dialogul privind statul de drept atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, cu o implicare sporită a cetăţenilor. În sfârşit, Comisia invită statele membre să abordeze în mod eficace provocările identificate în cadrul raportului şi este pregătită să le ofere sprijin în eforturile de continuare a punerii în aplicare a recomandărilor.