Reacţii după ultimul Raport GRECO. Asociaţii de magistraţi: E nevoie de reforme reale şi rapide în justiţie

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie spun, despre ultimul Raport GRECO cu privire la situaţia independenţei sistemului judiciar din România, că este foarte clar că e nevoie de reforme reale şi rapide în justiţie.

Potrivit acestora, GRECO a reţinut „cu îngrijorare că nu pare să fie avută în vedere acordarea CSM a unui rol sporit” în procesul de numire a procurorilor în funcţiile de top management.

„La fel ca înainte, Secţia pentru procurori a CSM poate doar să emită un aviz consultativ cu privire la propunerea Ministrului Justiţiei. Mai mult decât atât, comisia de selecţie prevăzută în proiectul de lege va avea în componenţă doar un procuror din cei şapte membri”, fiind criticat sever, sub acest aspect, proiectul propus de fostul ministru al justiţiei la 30 septembrie 2020.

Totodată, spun magistraţii din Asociaţii, GRECO a constatat că „detaşarea ofiţerilor de poliţie judiciară (de către Ministerul de Interne) la SIIJ pentru a realiza investigaţiile în cauze împotriva procurorilor şi judecătorilor a creat un risc suplimentar pentru independenţa funcţională a sistemului judiciar”.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită încă o dată reforme rapide în justiţie, pentru alinierea legislaţiei naţionale cerinţelor minimale ale Cosiliului Europei (şi ale dreptului Uniunii Europene, în acelaşi timp) privind statul de drept, rapoartele entităţilor internaţionale relevante şi doleanţelor majorităţii covârşitoare a magistraţilor români.

„De altfel, niciuna dintre modificările dăunătoare aduse legilor justiţiei, realizată în perioada 2018-2019 şi intrată în vigoare, încă nu a fost abrogată”, spun magistraţii.

Potrivit acestora, sunt necesare urgent anumite reforme, între care reglementări legislative pentru admiterea în magistratură, delegarea, detaşarea şi transferul magistraţilor; renunţarea la dispoziţiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii. Este necesară, spun asociaţiile de magistraţi, desfiinţarea necondiţionată a secţiei de parchet separate, creată pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori, precum şi abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”. Altă reformă urgentă ţine de reinstaurarea meritocraţiei în magistratură; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv şi mai ales la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Magistraţi mai cer revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolului ministrului justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenţei procurorului şi reglementarea clară şi restrictivă a noţiunii de procuror ierarhic superior, precum şi respectarea rolului şi a atribuţiilor stabilite de Constituţie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuţii ale Plenului către secţii sau către anumiţi judecători, în funcţie de gradul profesional deţinut, de natură a deturna funcţionarea colegială; revizuirea dispoziţiilor privind alegerea şi revocarea membrilor CSM, în sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile şi accesibile.

Magistraţii mai cer reorganizarea Inspecţiei Judiciare, reconsiderarea rolului şi a atribuţiilor inspectorului-şef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari şi funcţiile de conducere din cadrul Inspecţiei Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018; abrogarea dispoziţiilor introduse în anii 2018-2019 de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanţelor şi parchetelor; revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraţilor, cât timp acestea ignoră independenţa justiţiei. Ei mai cer ratificarea de Parlamentul României a Protocolului nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniştrilor la data de 10 iulie 2013 şi care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicţii ale părţilor contractante de a solicita un aviz consultativ Curţii Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei sau a protocoalelor sale.

România nu s-a conformat în mod satisfăcător recomandărilor privind prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor, constată Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO), un organism din cadrul Consiliului Europei (CoE), într-un raport publicat miercuri.

„GRECO a ajuns la concluzia că actualul nivel de conformare la recomandări rămâne în general nesatisfăcător", în pofida unor progrese, potrivit Raportului interimar elaborat după evaluarea privind "Prevenirea corupţiei în cazul membrilor Parlamentului, al judecătorilor şi procurorilor".

GRECO notează că România a implementat în totalitate doar cinci dintre cele 18 recomandări formulate în urma unei evaluări din 2015 şi în virtutea Regulamentului 34 al procedurii de evaluare lansată în 2017 privind reformele în domeniul judiciar.