Reuters: Corupţia la nivel înalt se menţine în România în pofida reformelor

Gigi Becali, patronul clubului Steaua Bucureşti, a declarat anchetatorilor că reprezentanţii săi, asupra cărora a fost descoperită o valiză cu 1,7 milioane de euro înaintea unui meci din liga întâi, doreau să cumpere ciocolată şi bomboane.

El a revenit ulterior asupra declaraţiilor, precizând că banii urmau să fie utilizaţi pentru achiziţionarea unui teren. Patronul clubului este acum anchetat pentru corupţie.

În paralel cu aceste evenimente, preşedintele român Traian Băsescu a calificat Curtea Constituţională drept "o pavăză" pentru corupţie, declaraţii care au generat reacţii virulente la nivelul spectrului politic. Acuzaţiile sale, împreună cu scandalul în care este implicat clubul Steaua Bucureşti, demonstrează că flagelul corupţiei reprezintă o preocupare actuală în noul stat comunitar.

Comentariile sale au atins o serie de nervi sensibili în România, unde mulţi analişti apreciază că eforturile de combatere a corupţiei au stagnat după aderarea ţării la UE.

Cu câteva săptămâni înainte de alegerile locale din 1 iunie unde electoratul va avea de ales dintr-o serie de candidaţi suspectaţi de corupţie, îngrijorarea principală este că reformele nu au fost suficiente pentru a împiedica accesul unor astfel de candidaţi în afara sferei politice.

Băsescu a făcut referire la o decizie a Curţii Constituţionale adoptată în martie în baza căreia procurorii au nevoie de avizul Parlamentului înainte de a investiga o serie de politicieni de rang înalt.

Decizia a facilitat astfel întârzierea unor anchete care vizau suspiciuni de corupţie, alimentând acuzaţiile potrivit cărora statul român nu tratează cu seriozitate lupta împotriva acestui tip de infracţiune.

Mai multe anchete care vizau acuzaţii de abuz formulate împotriva unor foşti şi actuali miniştri, printre care fostul premier Adrian Năstase, sunt deja blocate în instanţe, parţial şi din cauza unor modificări legislative.

"În afară de punerea sub acuzare, nu s-a înregistrat nici un progres din 2005", a declarat Laura Ştefan, analist în cadrul Societăţii Academice Române. "Mesajul transmis oamenilor este că, pentru a avea o viaţă liniştită, trebuie să fii bogat şi puternic", a adăugat ea.

"Nu există legi, ci doar putere", a subliniat aceasta.

Eforturile României de eradicare a corupţiei generează îngrijorare la nivelul UE, o serie de diplomaţi susţinând că Bucureştiul a aderat la blocul comunitar prea devreme. Bruxelles-ul monitorizează stadiul reformelor, dar capacitatea sa de a constrânge noile state membre să îşi respecte angajamentele s-a diminuat după ianuarie 2007.

Dezamăgirea resimţită la Bruxelles ar putea îngreuna procesul de aderare a altor state balcanice, avertizează analiştii. Ei susţin că UE va fi mult mai precaută când va stabili criteriile de aderare şi mai dură în privinţa rezultatelor concrete ale reformelor.

"Lecţia este că, dacă există lucruri pe care nu le poţi rezolva înainte de aderare, atunci nu suntem siguri că o puteţi face după integrare", a declarat Katinka Barysch, expert în cadrul Centrului pentru Reformă Europeană din Londra.

Pentru România, ritmul lent al reformelor se traduce în practică într-o tranziţie la fel de greoaie de la regiul comunist brutal la democraţie, cetăţenii creditând în continuare instituţiile statului cu puţină încedere. Potrivit organizaţiei Transparency International, România este statul comunitar cel mai predispus la corupţie.

Guvernul de la Bucureşti susţine că face tot posibilul pentru a combate corupţia generalizată şi reforma sistemul judiciar. Oficialii români dau drept exemplu statisticile Departamentului Naţional Anticorupţie potrivit cărora sute de persoane au fost inculpate în ultimele luni pentru astfel de fapte, dintre care câteva zeci au fost condamnate.

În pofida retoricii dure, rezultatele înregistrate în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt sunt puţine.

Unul dintre puţinii oficiali de rang înalt condamnaţi la închisoare sub acuzaţia de corupţie, Nicolae Mischie, candidează din nou pentru un post public, după ce a părăsit tabăra social-democraţilor şi s-a înscris în Partidul Noua Generaţie condus de Gigi Becali.

Mischie a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru abuz în funcţie comis în timp ce era preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj.

Societatea civilă şi diplomaţii susţin că tot mai mulţi politicieni români sunt implicaţi în grupuri de interese putenice care se opun reformelor, în timp ce alţii îşi protejează pur şi simplu propriile practici.

Un astfel de exemplu este mult dezbătutul nou cod de procedură penală din România care, în cazul în care este adoptat integral, ar putea împiedica condamnarea factelor de corupţie, susţin aceştia.

În următoarele săptămâni, Parlamentul urmează să decidă dacă va aproba cererea de anchetare a fostului premier Adrian Năstase, a fostului ministru al Transporturilor Miron Mitrea şi a actualului ministru al Muncii, Paul Păcuraru. Toţi trei sunt vizaţi de acuzaţii de corupţie pe care le neagă şi le califică drept acţiuni motivate politic.