Rodica Stănoiu, audiată ca martor în procesul medicului Brădişteanu

Rodica Stănoiu a declarat, în faţa instanţei Tribunalului Bucureşti, că ea nu a făcut altceva decât să preia o cerere mai veche de dotare a spitalelor din reţeaua penitanciară şi că personal a dorit să facă acest lucru întrucât acestea într-adevăr trebuiau dotate, dar şi pentru că exista o presiune externă din partea Consiliului Europei.

Aceasta a explicat că în proporţii mari documentaţia pentru acea licitaţie a fost făcută anterior venirii ei la conducerea Ministerului Justiţiei şi că ea nu a făcut decât să pună în mişcare procedura. Astfel, Stănoiu a arătat că din cauza multelor plângeri venite din partea deţinuţilor referitoare la slaba echipare a spitalelor din reţeaua penitenciară şi a diversităţii bolilor pe care aceştia le invocau, ea a decis că cel mai util ar fi fost ca procedura de licitaţie să fie coordonată de medici specializaţi în domeniile bolilor invocate.

Fostul ministru al Justiţiei a arătat că a numit o comisie de medici, printre care şi doctorul Brădişteanu, care să se ocuope de caietul de sarcini şi de procedura de licitaţie. Totodată, Stănoiu a mai arătat instanţei că pe partea economică au fost numiţi consilieri din Ministerul Justiţuiei care se ocupau în paralel de procedura de licitaţie.

Ea a mai arătat că a numit şi un secretar de stat care să supravegheze comisia şi modul în care aceasta operează, adăugând că acest secretar de stat nu i-a semnalat niciodată nereguli în privinţa întocmirii caietului de sarcini şi a derulării licitaţiei.

Stănoiu a explicat instanţei că a dorit dotarea cu cele mai moderne echipamente pentru a nu mai exista plângeri din partea deţinuţilor şi pentru a nu oferi autorităţilor europene ocazia de a mai critica România pe problema dotării spitalelor-penitenciar.

La finalul declaraţiei, fostul ministru al Justiţiei a spus că toată lumea implicată în procedura de licitaţie, precum şi beneficiarii tehnologiei medicale s-au arătat mulţumiţi, subliniind că nu a existat nicio plângere în legătură cu aparatura achiziţionată.

Rodica Stănoiu a mai povestit că la inaugurarea Spitalului Penitenciar Prahova, atât reprezentanţi ai autorităţilor europene, cât şi ai Ministerului Sănătăţii s-au declarat mulţumiţi de standardele la care a fost adus spitalul în urma achiziţionării aparaturii. Ea a precizat că oficiali din Ministerul Justiţiei ar fi declarat la acea vreme că dacă ar fi fost şi ei medici, şi-ar fi dorit să facă operaţii la Spitalul Penitenciar din Prahova.

Tot la termenul de marţi, instanţa l-a audiat şi pe medicul neuropsihiatru care a făcut parte din comisia de licitaţie de la acea vreme.

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au acordat un nou termen pentru continuarea audierilor în 22 aprilie.

La sfârşitul lunii februarie, instanţa l-a audiat, în calitate de martor, pe directorul Institutului Matei Balş din Capitală, Adrian Streinu-Cercel, fost membru în comisia de evaluare a unei licitaţii.

Pe parcursul declaraţiei, Streinu-Cercel le-a declarat judecătorilor că nu a simţit nicio clipă vreo presiune creată de colegul său, medicul Brădişteanu, presiune prin care să favorizeze vreun ofertant participant la licitaţia pentru edchipamente medicale de înaltă performanţă.

Mai mult, martorul a explicat că, dată fiind slaba dotare a unităţilor medicale din reţeaua penitenciarelor - care, potrivit declaraţiei medicului, ar data din anii 1960 - a fost necesară deplasarea comisiei de evaluare pe teren, pentru a stabili tipurile şi cantităţile de aparatură necesară modernizării spitalelor din penitenciare. Streinu-Cercel a explicat şi nevoia achiziţionării aparaturii vârf de gamă, aceasta făcându-se pe fondul presiunilor exercitate de ministrul justiţiei de la acea vreme, în raport de cerinţele şi standardele europene.

Medicul Brădişteanu este acuzat că ar fi primit o mită de jumătate de milion de dolari şi o alta, în mai multe tranşe, de trei milioane şi jumătate de euro, toţi banii fiind daţi de o firmă austriaco-elveţiană ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Brădişteanu este acuzat că ar fi facilitat companiei câştigarea unei licitaţii pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedură desfăşurată în anii 2001-2002.

Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus, în august 2006, blocarea tuturor conturilor din România şi Europa atribuite medicului Şerban Brădişteanu, cercetat pentru corupţie, precum şi instituirea unui sechestru asigurator asupra proprietăţilor sale.

Urmărirea penală împotriva medicului Brădişteanu a fost declanşată de procurorii anticorupţie în 16 iunie 2006. Câteva zile mai târziu, în 27 iunie, acesta a primit o viză turistică pe zece ani pentru Statele Unite ale Americii, unde, potrivit declaraţiei sale, medicul dorea să meargă pentru a se trata.

Potrivit anchetatorilor, Brădişteanu s-ar fi ocupat personal de licitaţia în valoare de 20 de milioane de dolari, sumă plătită de Ministerul Justiţiei, condus atunci de Rodica Stănoiu, pentru cumpărarea tehnicii medicale. "Ceilalţi membri ai comisiei au arătat că medicul Brădişteanu s-ar fi ocupat de toate aspectele acestei licitaţii şi că ei doar ar fi semnat. Pentru asta sunt învinuiţi de abuz în serviciu", susţin anchetatorii.

În urma licitaţiei, Adminstraţia Naţională a Penitenciarelor s-a considerat păgubită, constituindu-se parte civilă cu suma de 150 de miliarde de lei vechi.