România, obligată de CEDO la plata unor daune cuprinse între 55.000 şi 350.000 euro

Potrivit unui comunicat MAE transmis, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX, Curtea a emis cinci hotărâri în cauzele "Dragoş împotriva României", "Fischer împotriva României", "Muşat împotriva României", "Puşcaş împotriva României" şi "Szekely împotriva României", decizii care constată încălcarea unor drepturi ale cetăţenilor români şi obligă România la plata unor daune materiale către reclamanţi.

CEDO a constatat, în toate cele cinci cauze, încălcarea articolului 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În plus, în cauza "Puşcaş împotriva României", Curtea a reţinut şi încălcarea articolului 6 din Convenţie, din cauza nerespectării principiului securităţii raporturilor juridice.

În cauza "Fisher împotriva României", CEDO constată şi încălcarea articolului 6 din Convenţie, în ceea ce priveşte principiul echităţii procedurii, precum şi cel al duratei rezonabile a procedurii.

Reclamanţii s-au plâns de încălcarea dreptului lor de proprietate, ca urmare a vânzării de către stat a imobilelor către foştii chiriaşi, deşi, prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, reclamanţii redobândiseră dreptul de proprietate asupra imobilelor în cauză.

Totodată, în cauzele "Puşcaş împotriva României" şi "Fischer împotriva României", reclamanţii s-au plâns şi de încălcarea articolului 6 din Convenţie, în ceea ce priveşte principiul securităţii raporturilor juridice, ca urmare a admiterii unui recurs în anulare prin care au fost desfiinţate hotărâri judecătoreşti care le erau favorabile.

Curtea Europeană a considerat că situaţia de fapt din aceste cauze este similară celei din cauzele Străin şi alţii împotriva României şi Păduraru împotriva României, cauze în care Curtea a apreciat că "vânzarea de către stat a bunurilor reclamanţilor către terţi, vânzare anterioară confirmării definitive în justiţie a dreptului de proprietate al reclamanţilor, reprezintă o încălcare a dreptului prevăzut de articolul 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţie".

Curtea a reţinut că "vânzarea bunurilor reclamanţilor i-a împiedicat să-şi exercite dreptul de proprietate" şi că "nicio despăgubire nu le-a fost acordată pentru această privare de proprietate".

În consecinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul român la restituirea către reclamanţi a imobilelor litigioase sau la plata, către aceştia, a unor sume variind între 55.000 şi 350.000 euro, cu titlu de daune materiale.