Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), din raţiuni de eficienţă şi de bună administrare a justiţiei, având în vedere poziţiile juridice extrem de apropiate în această speţă şi numărul foarte mare de intervenienţi, România împreună cu Belgia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg şi Suedia vor prezenta o pledoarie comună.
Etapa procedurală curentă priveşte examinarea obiecţiilor preliminare formulate de Federaţia Rusă cu privire la competenţa Curţii în această speţă.
„Faza orală a procedurilor este organizată în continuarea etapei scrise, în contextul căreia România a transmis Curţii, la 3 iulie 2023, observaţii scrise, cu scopul de a sprijini determinarea competenţei Curţii de a soluţiona acest caz. La audieri participă o delegaţie condusă de directorul general pentru afaceri juridice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, desemnat drept co – Agent al României în faţa CIJ în acest caz. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că participarea la aceste proceduri reflectă importanţa acordată de România respectării Convenţiei privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, precum şi încrederea în rolul Curţii Internaţionale de Justiţie, organul judiciar principal al ONU, pentru clarificarea corectei interpretări şi aplicări a prevederilor Convenţiei”, transmite, miercuri, MAE într-un comunicat de presă.