Tartoussi: Dacă fugea cu vasul Iman T, Hayssam nu ar fi supravieţuit în magaziile de depozitare

În declaraţia pe care armatorul vasului Iman T, Mustafa Tartoussi, a dat-o în faţa instanţei Curţii de Apel Bucureşti, acesta a prezentat pe larg mai multe motive care lămuresc faptul că Omar Hayssam nu avea cum să fugă din România la bordul vasului pe care îl avea în administrare.

Un prim element amintit de Tartoussi a fost acela că Hayssam nu ar fi putut fugi ascuns în magaziile de depozitare a mărfii din cauza faptului că pe timpul zilei în acele încăperi atmosfera era insuportabilă pentru un om datorită temperaturilor extrem de ridicate din acestea.

În continuare Tartoussi a explicat judecătorilor că vasul Iman T a fost luat în vizor de autorităţile portuare şi căpitanul acestui vas, Youssef, ar fi fost amendat cu 1.200 de euro la intrarea în port pentru că la bordul navei s-ar fi găsit un bax de ţigări. Mustafa a continuat explicând că pe toată durata şederii vasului Iman T în portul românesc agregatul ar fi fost supravegheat îndeaproape de autorităţile portuare şi de organele de informaţii.

Spre finalul declaraţiei, armatorul a explicat că, anterior episodului fugii lui Hayssam, ar fi efectuat "patru transporturi strategice pentru Guvernul român, cu aprobarea acestuia" şi că a fost riguros verificat la acea vreme de organele de informaţii.

Totodată, Tartoussi a mai arătat că era certat cu Omar Hayssam şi că singurele relaţii profesionale pe care le mai avea cu familia omului de afaceri sirian erau cu fratele acestuia Mahmoud.

La termenul de joi al procesului instanţa i-a audiat şi pe fraţii lui Omar Hayssam, Mukhles şi Mahmoud.

Amândoi au susţinut în faţa instanţei că în perioada 28 - 30 iunie 2006, zilele premergătoare fugii fratelui lor Omar Hayssam, ei nu au părăsit Bucureştiul şi că nu au fost în Constanţa.

Mukhles Omar a explicat că nu îl cunoştea şi că nu era prieten cu Tartoussi, iar Mahmoud a explicat că în perioada vizată de procurori, respectiv 28 - 30 iunie 2006, el a fost în Bucureşti, la firmă, unde a desfăşurat mai multe acţiuni financiaro-economice care au implicat şi semnătura lui pe mai multe acte, care pot atesta prezenţa lui în Capitală.

Instanţa trebuia să-i audieze în 20 martie pe Mustafa Tartoussi şi pe Mukhles şi Mahmoud Omar. Judecătorul a amânat însă audierea după ce un avocat a prezentat atunci un act medical prin care se arăta că din cauza unei probleme medicale la gură, Mahmoud Omar nu poate vorbi.

Totodată, la termenul din 20 martie, avocaţii lui Omar Hayssam şi ai fraţilor acestuia au invocat mai multe excepţii de neconstituţionalitate, precum şi o cerere de suspendare a procesului şi trimiterea dosarului pe rolul Secţiei de contencios, în baza articolului 4 din Legea 554/2004 a Contenciosului Administrativ, pentru a lămuri problema privind documentele clasificate existente în cuprinsul volumelor dosarului.

După ce avocaţii au expus pe larg excepţiile, judecătorul a decis amânarea discuţiilor şi deliberarea pe excepţii până după efectuarea audierii inculpaţilor, precizând că se impune respectarea procedurii de cercetare judecătorească prevăzută de Codul de procedură penală.

La sfârşitul lunii noiembrie, procurorii i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar pentru înlesnire a ieşirii din ţară a unei persoane despre care se cunoştea că este cercetată pentru fapte de terorism, precum şi pe Omar Hayssam, sub aspectul comiterii infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat.

În 20 februarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis condamnarea, în lipsă, la 20 de ani de închisoare a omului de afaceri Omar Hayssam. Hayssam este urmărit general naţional şi internaţional în baza unui mandat de arestare preventivă în lipsă emis de către Curtea de Apel Bucureşti.