Ţiriac jr., achitat pentru că declaraţiile martorilor au fost contradictorii, iar probele confuze

Tribunalul Bucureşti a decis achitarea lui Ţiriac junior în urma declaraţiilor contradictorii ale mai multor martori, printre aceştia aflându-se Robert Mircea Sandu, Năstase Radu Eugen şi Hâncu Vlad Alexandru. "Tribunalul constată nu numai că acestea nu sunt susţinute de alte elemente probatorii existente în cauză, dar ele nu se armonizează nici cu ele însele şi nici unele cu altele, datorită caracterului lor confuz sau numeroaselor contradicţii pe care le emană", se arată în motivarea judecătorului care a decis, în 18 octombrie, achitarea lui Ion Alexandru Ţiriac, motivare devenită publică miercuri.

Instanţa arată că declaraţiile martorilor ar fi trebuit să fie în concordanţă şi cu probele şi nu în contradicţie cu acestea. Instanţa apreciază că declaraţia lui Robert Mircea Sandu este confuză şi conţine mai multe contradicţii.

În cursul urmăririi penale, acesta a dat o declaraţie pe care şi-a schimbat-o ulterior în faţa instanţei de judecată. Judecătorul susţine că martorul se contrazice pe el însuşi cu privire la sursa de provenienţă a drogurilor procurate pentru petrecerea de la ferma piscicolă din Călăraşi.

Referitor la declaraţiile făcute de Radu Eugen Năstase, instanţa constată că şi acestea sunt confuze şi contradictorii. În faza de urmărire penală acesta susţine că în primăvara anului 2003 a fost sunat de Robert Mircea Sandu care i-a spus că se află la Călăraşi şi i-a solicitat cocaină pentru Ion Alexandru Ţiriac, lăsându-i câteva grame de cocaină sub pervazul unei ferestre din curtea locuinţei lui Mircea Robert Sandu, acestea urmând să fie luate de un şofer trimis de Ţiriac junior. În schimb, în faza cercetării judecătoreşti, acesta susţine că ştie că Ţiriac junior a fost de mai multe ori cu Robert Mircea Sandu la o fermă din Călăraşi, iar uneori, înainte de plecare, era sunat de Robert Mircea Sandu pentru a-i da cocaină.

"Confuzia şi aceste contradicţii vădite din declaraţiile lui Năstase Radu Eugen sunt de natură să inducă un sentiment de îndoială cu privire la sinceritatea autorului declaraţiilor, afectând negativ valoarea probatorie a acestui mijloc de probă", se arată în motivarea instanţei.

Pe de altă parte, martorul Daniel Peanci, fiul proprietarului fermei piscicole situată la marginea municipiului Călăraşi, a infirmat, atât în faza urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, susţinerile lui Robert Mircea Sandu, atât în ceea ce priveşte pretinsa procurare de cocaină la solicitarea sa, cât şi cu privire la consumul de cocaină de către alte persoane aflate la petrecerea la care a participat şi Ion Alexandru Ţiriac.

"Caracterul confuz şi vădit contradictoriu al mijloacelor de probă la care s-a făcut anterior referire le afectează acestora grav veridicitatea şi credibilitatea, fiindu-i practic imposibil instanţei de judecată să stabilească adevărul judiciar pe baza unor probe cu o valoare aleatorie, cu atât mai mult cu cât nu s-a făcut dovada existenţei obiectului materiale al infractorilor imputate inculpatului. Se constată că la dosar există şi alte mijloace de probă, care după caz, fie nu sunt relevante pentru dovedirea existenţei faptelor şi a vinovăţiei inculpatului, fie pur şi simplu confirmă şi întăresc prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază acesta", se mai arată în motivare.

Instanţa mai subliniază că în ceea ce priveşte fotografia aflată la dosarul de urmărire penală care îi înfăţişează pe Ion Alexandru Ţiriac şi Raluca Sandu, "aceasta nu poate fi acceptată nici măcar drept o probă extrajudiciară în condiţiile în care nu se ştie când şi unde a fost realizată, de către cine şi în ce condiţii, şi dacă ceea ce se vede în imagine concordă în mod real cu susţinerile lui Năstase Radu Eugen, conform cărora pe o tavă s-ar afla rest de pulbere albă ce constituie cocaină, un obiect de culoare albă asemănător unui card, folosit pentru porţionarea cocainei şi un pai de culoare roşie pentru prizat cocaină".

"Cum o hotărâre de condamnare nu se poate fundamenta pe presupuneri, ci doar pe probe certe de vinovăţie, iar în cauză nu au fost administrate astfel de probe care să demonstreze dincolo de orice îndoială că majoritatea infracţiunilor imputate inculpatului ar fi fost săvârşite cu adevărat, dubiile profitând din plin acestuia în virtutea regulii «in dubio pro reo», Tribunalul constată că în privinţa acestora nu a fost răsturnată prezumţia de nevinovăţie a inculpatului Ion Alexandru Ţiriac, astfel că în baza art. 345 Cpp art. 6 paragraful II din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a, Cpp va dispune achitarea sa", conchide judecătorul.

Ion Alexandru Ţiriac a fost achitat de Tribunalul Bucureşti în 18 octombrie.

Decizia instanţei poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti.

În acest dosar, Ion Alexandru Ţiriac este acuzat de trafic de droguri şi punerea la dispoziţie a locuinţei în vederea consumului de droguri.