USR a atacat la CCR blocajul de la şefia CSM şi interimatul judecătorului Bogdan Mateescu la şefia CSM

Liderii USR au depus la Curtea Constituţională a României o sesizare de neconstituţionalitate prin care contestă blocajul din CSM iar CCR urmează să discute sesizarea pe 9 februarie 2022.

„În urma pensionării doamnei Mariana Ghena (Preşedintele României a semnat luni, 3 ianuarie 2022, decretul de eliberare din funcţie prin pensionare), membru judecător în Consiliul Superior al Magistraturii, urma ca în şedinţa de plen din data de 11 ianuarie 2022 să se constate vacantarea unui loc de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. (...)

În şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 11 ianuarie 2022, unica chestiune aflată pe ordinea de zi a Plenului era constatarea vacanţei unui loc de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, însă la acea şedinţă nu a fost asigurat cvorumul de şedinţă. Ulterior, preşedintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii a trimis către Senatul României, sub semnătura sa şi a vicepreşedintelui CSM, o solicitare de validare a noului membru ales, în ciuda faptului că această solicitare nu fusese supusă discuţiei, dezbaterii şi votului Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

În şedinţa Plenului Senatului din data de 17 ianuarie 2022, s-a adoptat Hotărârea Senatului nr. 1/2022 privind validarea unui membru interimar al Consiliului Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 17 ianuarie 2022, prin care domnul judecător Marian Budă a fost numit membru interimar în Consiliul Superior al Magistraturii, domnul Marian Budă fiind al doilea judecător care, în urmă cu 5 ani, a obţinut cele mai multe voturi, după doamna Mariana Ghena. Atunci, judecătoarea Simona Marcu a obţinut 60 de voturi, Mariana Ghena – 52 şi judecătorul Marian Budă – 38 de voturi”, se arată în actul de sesizare al USR.

Sesizarea consultată de Mediafax arată că prin prisma art. 1 alin. 5 din Constituţie instanţa constituţională este competentă să-şi exercite controlul de constituţionalitate pe Hotărârea Plenului Senatului nr. 1/2022 privind validarea unui membru interimar al Consiliului Magistraturii, pe care USR o consideră neconstituţională.

„În cazul de faţă, prin adoptarea Hotărârii Plenului Senatului nr. 1/2022 privind validarea unui membru interimar al Consiliului Magistraturii, prin care domnul judecător Marian Budă a fost numit membru interimar în Consiliul Superior al Magistraturii, Plenul Senatului a încălcat, cel puţin, următoarele dispoziţii infra-constituţionale:

„Consiliul Superior al Magistraturii alcătuieşte lista finală cuprinzând magistraţii aleşi potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) şi art. 16 alin. (2) şi o transmite Biroului permanent al Senatului”.

În cazul de faţă, solicitarea transmisă Senatului sub semnătura preşedintelui şi vicepreşedintelui CSM echivalează cu lista transmisă de către CSM care cuprinde numele judecătorului ce urma a fi validat. Or, această listă nu putea fi alcătuită decât de CSM, printr-o decizie luată în Plenul său.

Putem constata că nu existenţă echivalenţă între Preşedintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii şi Consiliul Superior al Magistraturii care ia hotărârile în Plen.

În cazul de faţă, Plenul Senatului a ignorat condiţiile prevăzute de art. 3, art 24, art 35 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată. Plenul Senatului şi-a însuşit propunerea preşedintelui şi vicepreşedintelui CSM, prin nesocotirea acestor articole, fără a avea acordul Plenului CSM.

Blocajul instalat la nivelul plenului Consiliului Superior al Magistraturii vine în urma răspunsului a şapte judecători şi procurori la acţiunea de înlocuire a judecătoarei Mariana Ghena care s-a pensionat în timpul mandatului. Or, soluţia legală prevăzută de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, în acest caz, nu este ca  Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii să solicite validarea domnului judecător Marian Budă din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în calitate de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, singurul for care are în competenţă să facă această solicitare fiind Plenul CSM. (...)

În consecinţă, Senatul a adoptat Hotărârea nr. 1/2022 cu nerespectarea dispoziţiilor infra- constituţionale ale art. 24 şi art. 35 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, motiv pentru care hotărârea în cauză este neconstituţională, fiind încălcat art. 1 alin. (5) din Constituţia României. (...)

Un alt argument esenţial se referă la faptul că actualul mandat al Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii este nelegal şi contravine art. 133 din Constituţia României, având în vedere că, în decembrie 2021, Consiliul Superior al Magistraturii a decis să prelungească mandatul lui Bogdan Mateescu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii de la acel moment, pentru eventualitatea în care nu va fi aleasă o altă persoană până la data de 6 ianuarie. (...)

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis să respingă candidaturile judecătoarelor Andreea Chiş şi Gabriela Baltag, însă Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu prevede posibilitatea unui mandat interimar, în lipsa unui nou preşedinte. Astfel legea nu permite şi nu prevede noţiunea de „preşedinte interimar“ al Consiliulul Superior al Magistraturii.

Legea prevede în schimb doar posibilitatea unui mandat de 1 an pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, fără posibilitatea reînnoirii, mandat care a expirat (conform articolului 133 din Constituţia României, „Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit”). De altfel, la articolul 10, al. (1) din Hotărârea nr. 1.073 din 3 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, actualizată la zi, este prevăzută aceeaşi soluţie („Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an. Mandatul preşedintelui nu poate fi reînnoit.“). Din această perspectivă, încălcarea Constituţiei în ceea ce priveşte prelungirea mandatului de 1 an al preşedintelui CSM este flagrantă, procedura interimatului fiind expres prevăzută pentru ipoteza încetării calităţii de membru CSM înainte de expirarea mandatului neputând fi extinsă prin analogie şi la situaţia vacantării funcţiei de preşedinte CSM. În acest sens este şi Decizia CCR nr. 194/2013 în care este circumscris analizei sintagma „neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor în Consiliu“ strâns legată de mecanismul revocării din calitatea de membru CSM de către adunările generale de la nivelul instanţelor. (...)

În considerarea tuturor argumentelor expuse, vă solicităm respectuos admiterea prezentei sesizări de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 1/2022 privind validarea unui membru interimar al Consiliului Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 17 ianuarie 2022 cu consecinţa firească a invalidării mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturi, obţinută prin încălcarea dispoziţiilor constituţionale şi legale precizate, având în vedere că scrisoarea trimisă către Senat nu a fost dezbătută în Plenul CSM, iar ipoteza vacanţei funcţiei de preşedinte CSM cunoaşte o reglementare specială şi expresă, care exclude noţiunea de „preşedinte interimar“.

Astfel, nevoia unei decizii CCR este necesară pentru că, precedentul de interpretare este unul periculos. Dacă Plenul, ar putea vota, din diverse motive, în sensul că nu doreşte organizarea unor alegeri pentru noul CSM, noţiunea de „preşedinte interimar“ s-ar extinde dincolo de durata constituţională a mandatului”, se arată în sesizarea USR.

Potrivit unor surse, CCR urmează să ia în discuţie sesizarea USR pe 9 februarie 2022.