CSM va discuta modificările Legii răspunderii ministeriale

CSM are la dispoziţie o lună să numească noii membri ai comisiei speciale a Preşedinţiei.

Modificările actului normativ s-au produs – susţine Guvernul – avându-se în vedere că decizia Curţii Constituţionale 665/2007 (prin care s-au constatat neconstituţionale dispoziţiile articolului 23 alin. (2) şi (3) din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ceea ce înseamnă că în cazul urmăririi penale a foştilor membri ai Guvernului se aplică procedura excepţională prevăzută de Legea 115/1999, care va avea drept consecinţă înmulţirea cazurilor în care această procedura se aplică) impune necesitatea asigurării de urgenţă a unei proceduri echitabile şi transparente, prin asigurarea independenţei şi imparţialităţii membrilor comisiei care analizează sesizarea şi prin comunicarea către opinia publică a motivelor care au stat la baza hotărârii referitoare la urmărirea penală a unui membru al Guvernului.

Concret, modificare este necesară întrucât au apărut în practica situaţii care nu au fost avute în vedere de legiuitor, cum ar fi existenţa unor sesizari privindu-l pe ministrul Justiţiei sau, eventual, pe ministrul Internelor şi Reformei Administrative, astfel că membrii comisiei speciale propuşi de cei doi demnitari s-ar putea afla în situaţii de incompatibilitate, ceea ce ar putea determina blocarea activităţii comisiei, susţine Guvernul.

Astfel, pentru evitarea deturnării acestei proceduri speciale de la scopul său, respectiv acela de protecţie a membrilor Guvernului în cazul unor
sesizări abuzive, înlaturarea oricăror suspiciuni de influenţă politică asupra unei decizii care trebuie să fie una de natură juridică, Executivul a decis adoptarea Ordonanţe de Urgenţă pentru modificarea Legii răspunderii ministeriale.

La articolul 16 din Legea115/1999 privind responsabilitatea ministerială ca avea următorul conţinut: "Preşedintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul-ministru sau procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".

Textul vechi dădea posibilitatea ca şi şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie să facă un astfel de demers.