Bistriţa: Demonstraţii de lupte daco-romane, la lansarea unei cărţi despre castrul de la Ilişua

Membrii Asociaţiei Terra Dacica Aeterna din Cluj au prezentat, sâmbătă, în curtea Muzeului Bistriţa-Năsăud, echipamente dacice şi romane şi au făcut demonstraţii de luptă, la lansarea volumului "Arcobadara" despre castrul de la Ilişua, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Urmărește
35 afișări

Arheologul Marius Ardeleanu, membru al Asociaţiei Terra Dacica Aeterna, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, că a fost impresionat de descoperirile făcute la Ilişua.

"Am venit aici să arătăm oamenilor ce anume se întâmpla într-un castru roman. Acolo trăiau legionari romani, care luptau cu dacii. Pentru noi este important să arătăm pe viu istoria, să le dăm posibilitatea copiilor, mai ales, să pună mâna pe arme, să se îmbrace în costume, să ne adreseze întrebări despre istorie, iar noi să le răspundem", a declarat Ardeleanu.

Cercetătorul Corneliu Gaiu, unul dintre autorii cărţii "Arcobadara", scrisă împreună cu Cristian Găzdac şi Elena Marchiş şi lansată sâmbătă, la Muzeul din Bistriţa, a declarat că la Ilişua cercetările durează de peste 30 de ani.

"Cel mai important este că am găsit certificatul de naştere al acelui castru, adică denumirea antică a localităţii, Arcobadara. O inscripţie găsită în anii '90 ne-a edificat asupra numelui antic, care apare în itinerarele antice, şi care este Arcobadara, dacica Arcobadara, nume preluat apoi de romani când au instalat aici un castru", a spus Gaiu.

El a explicat că, în timp, arheologii au reuşit să stabilească structura fortificaţiei romane, organizarea internă a acesteia, apoi să salveze şi să conserve termele romane din vecinătatea castrului şi să dezvelească o serie de construcţii din interiorul şi din afara castrului, inclusiv ateliere meşteşugăreşti, de ceramică, de fierărie, dar şi alte construcţii şi temple.

"Este o comoară şi prin faptul că acest castru era ocupat de o unitate de cavalerie, cele mai bine plătite formaţiuni militare. Castrul a oferit o bogăţie de obiecte, de bunuri, care nu se regăsesc în alte castre auxiliare din Dacia şi arată atât intensitatea vieţii militare şi civile din jurul castrului, cât şi rolul pe care castrul l-a avut în impunerea romanităţii în bazinul Someşului Mare", a explicat cercetătorul.

Potrivit acestuia, până acum a fost cercetat 25 la sută din acest sit, iar din toamnă au fost făcute şi investigaţii geofizice, care să permită identificarea necropolelor romane, a câtorva temple şi a altor construcţii.

"Dintre toate castrele auxiliare din Dacia, cel de la Ilişua este cel mai bogat în descoperiri. Pe câteva zeci de hectare în jur se întinde o aşezare civilă la fel de importantă în economia romanităţii de la nordul Dunării. Am găsit şi solda unui soldat care a îngropat-o în pământ. Pentru noi comoară e orice element care aduce o noutate şi reuşeşte să ne arate ceva nou", a spus Gaiu.

La lansarea volumului "Arcobadara" au participat mai multe personalităţi locale, dar şi circa o sută de elevi din Dej, care au venit să viziteze muzeul bistriţean şi au fost fascinaţi de demonstraţiile de lupte daco-romane.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici