FOCUS: Scrabble, lupta cu literele

Scrabble, sportul în care primează lupta cu literele, cu măiestria de a le combina şi a forma cel mai valoros cuvânt pe tabla de joc. În România, clubul Universitatea Cluj are deja o istorie plină de medalii, peste 90. Trei dintre componenţii clubului clujean – Septimiu Crivei, Corneliu Faur şi Mihai Pantiş au dezvăluit, pentru MEDIAFAX, puţin din lumea lor fascinantă, neînţeleasă de unii, dar cu siguranţă plină de medalii.

Matematicianul
Septimiu Crivei este profesor de matematică. Nu cea obişnuită pe care am învăţat-o cu toţii la şcoală. Predă cursuri de aritmetică modulară şi criptografie la facultatea de profil din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Este un tip calm, care ştie să strecoare câte un zâmbet exact când e nevoie. A intrat în lumea scrabbliştilor, cum îşi spun ei, la 20 de ani. Trei ani mai târziu fonda împreună cu alţi pasionaţi secţia de scrabble de la „U” Cluj, în 1994, reuşind patru ani mai târziu să devină campion naţional absolut. Adică să câştige toate probele sezonului: partidă liberă, duplicat clasic, duplicat completiv, duplicat eliptic, anticipaţie şi compunere. „Este o pasiune extraordinară. Nu e un simplu joc sau un sport, care se poate explica în câteva minute. E nevoie de concentrare şi de ani de zile de experienţă. Sigur că avem şi noi obiective, la fel ca orice sportiv. De exemplu, acum luptăm să ne păstrăm titlul naţional câştigat pe perechi, anul trecut, cu Corneliu Faur. Sunt mândru de realizările noastre la clubul Universitatea. Am crescut cu acest club, am fost şi în galerie când eram mai tânăr. Am trăit pe viu performanţele echipelor de baschet, fete şi băieţi, şi nu-mi puteam imagina să fiu legitimat la alt club decât la U, care ne sprijină mult cu suportarea cheltuielilor de deplasare, cazare, masă la competiţii”, povesteşte Septimiu. Este un tip optimist, care visează la popularizarea pe scară largă a pasiunii sale. „În Franţa, de exemplu, există zeci de mii de jucători. La un concurs se află sute de jucători într-o sală. La noi, sunt 40-50 la un concurs. Nu este înţeles prea bine jocul în România şi nici beneficiile lui. Ar putea ajuta enorm la dezvoltarea vocabularului copiilor de 10-12 ani. Într-un parteneriat cu Inspectoratele Şcolare Judeţene s-ar putea face minuni pentru educarea copiilor, chiar prin clase opţionale de scrabble. Noi încercă să îl popularizăm cât mai mult, dar având şi slujbele din care ne câştigăm existenţa, e foarte dificil. Am face cu mare plăcere mai mult, dar avem nevoie de un sprijin mai consistent”, explică cel care este nu doar jucător şi antrenor la „U” Cluj, ci şi preşedintele secţiei de scrabble.

Electricianul
Lângă el, Corneliu Faur „mustăceşte”. La cei 48 de ani, a văzut multe şi ştie câtă dreptate are coechipierul său, cu care a câştigat anul trecut titlul naţional pe perechi. Faur este şi campion naţional absolut în 2010, iar când începe să vorbească, în ochi are aceeaşi ambiţie ca orice sportiv ce se pregăteşte să-şi apere performanţele în faţa adversarilor. „Sigur că trebuie să ne apărăm titlurile. Abia aştept confruntările”, spune Corneliu, în timp ce frunzăreşte nişte dosare. Le deschide cu mândrie. „Am listele mele cu cuvinte, scrise de mână. Cuvinte de care majoritatea nici nu a auzit. Unele le-am scris pe categorii, păsări, plante, insecte, altele sunt doar regionalisme, arhaisme, altele sunt doar cele ce conţin literele preţioase din concurs, de 10 puncte, adică J, Z, H, X şi tot aşa. Sunt câteva zeci de mii, nu le-am numărat niciodată, dar ştiu că am suferit mai demult, când mi-a fost furată mapa cu liste şi le-am rescris de mână, de la capăt”.
Corneliu Faur a început să practice scrabble în 1984, pe vremea comuniştilor, la doar doi ani după ce în România se aflase de acest joc ciudat, dar captivant. „La vremea aia, era altceva. Jocul era acelaşi, dar dacă făceam o depunere de cuvânt cu tentă religioasă sau anticomunistă, imediat trebuia schimbată. Atunci nu se puteau folosi forme flexionare ale cuvintelor. Adică aveam, de exemplu, marş şi marşuri. Acum putem jongla, cu marşului marşurilor etc. E mult mai atractiv sau dacă pot spune aşa, învăţăm şi noi să vorbim”, glumeşte campionul din 2010, care este mândru şi pentru că în 2011, „U” a readus la Cluj, Cupa României, după o pauză de 9 ani.
Pentru Corneliu Faur, practicarea scrabble-ului are şi alte faţete, pe care le evocă tot în glumă. „La serviciu sunt zeu. Orice coleg are o problemă lingvistică apelează la mine şi rezolvăm rapid. Facem schimburi de ture să pot merge la concursuri, ne ajutăm. Pe de altă parte, la noi nu e totul aşa de drastic, precum e la sportivii ce depun efort fizic. După concurs, stăm la taclale, mai frigem un berbecuţ la proţap, abia aşteptăm întâlnirile. Suntem ca o familie şi, sincer să fiu, e o plăcere maximă să stai între oameni inteligenţi”. Evită să vorbească despre sine însuşi şi talentul său aparte. O face Septimiu Crivei. „Un om foloseşte în medie, în vocabularul său, cam 3000 de cuvinte. Acum, n-o să zic de Corneliu că el foloseşte 200.000 de cuvinte, dar cu siguranţă jonglează cu cel puţin 70.000 de cuvinte, are bagajul cel mai bogat dintre noi”, spune Septimiu.

Programatorul
La aceeaşi masă, cel mai tânăr dintre cei trei scrabblişti, Mihai Pantiş, ascultă cu atenţie. Are 27 de ani, este programator şi s-a specializat pe scrabble anglofon. În luna octombrie va participa pentru a doua oară la Campionatul Mondial de scrabble anglofon, obţinând calificarea după un concurs desfăşurat la Cluj, la începutul lunii. Este singurul reprezentant al României şi explică de ce. „La ediţia din 2009 am fost împreună cu Adrian Tămaş, colegul nostru de club, care trăieşte în Japonia. Clasarea noastră la acel Mondial nu a îndeplinit baremul impus, adică să ne aflăm în prima jumătate a clasamentului general, astfel că România a pierdut un loc, pentru ediţia din 2011. Atunci am ocupat locul 55 în lume, iar acum îmi doresc să urc în clasament, este posibil, dar foarte greu. Aş mai aduce un loc României pentru ediţia viitoare”, explică Mihai, care de când joacă scrabble anglofon a progresat mult şi la vorbirea limbii engleze.
Deşi pare mai retras, este plin de surprize. Dincolo de programele pe calculator pe care le-a făcut pentru scrabble, este un pasionat al participărilor la maraton. Cel clasic, de 42,195 kilometri. În ultimii doi ani, a participat la cursele de la Roma, Paris, Limassol, Praga, şi cea clasică, de la Atena, trecând de fiecare dată linia de sosire. „Sigur că nu am ambiţii de mare atlet, dar faptul că mă pregătesc şi închei cursele, particip, este extraordinar”, povesteşte programatorul. Ceilalţi îl laudă mai ales pentru capacităţile sale la scrabble anglofon. „Anul trecut a participat la UK Open şi a câştigat concursul la categoria B, reuşind să obţină cel mai mare câştig al lui la scrabble anglofon, 1500 de lire sterline”, spune Crivei.

Alte pasiuni: tenis de câmp, atletism şi FC Barcelona
Sumele vehiculate în scrabble pentru asigurarea unui întreg sezon sunt minimaliste. „Cam 40.000 de lei pentru toată echipa, într-un sezon şi asta include şi câteva participări internaţionale. Mai avem şi sponsori, dar cheltuielile nu sunt mari”, explică Septimiu. Nici recompensele financiare nu sunt mari. Adică, de cele mai multe ori, „strălucesc” prin absenţă. „Noi suntem fericiţi cu medaliile, cupele şi mândria că am fost cei mai buni după un concurs câştigat”, spun cei trei. O afirmaţie cel puţin ciudată în vremurile prezente, în care alergatul după bani, în celelalte sporturi, este la ordinea zilei.
Că tot veni vorba de celelalte sporturi, sigur că cei trei nu sunt străini de alte pasiuni. „Eu pot spune nu ce sporturi îmi plac, ci cele care nu-mi plac: golf şi călărie. Dacă nu era scrabble-ul, m-aş vedea la tenis de câmp. Îmi plac mult Federere şi Djokovici, iar de la snooker, Mark Williams”, spune Corneliu, în timp ce Septimiu Crivei recunoaşte că are şi o preferată în fotbal. „Joc şi eu tenis, îmi place ca sport, dar ca o favorită, pot spune că este FC Barcelona, la fotbal. Şi nu de acum, ci de când eram copil”. La rândul său, Mihai Pantiş se declară pasionat de şah, sport de la care a făcut saltul spre scrabble, dar şi de atletism.

„Zgâcinez, blojdină, tupiluş...”
Finalul este plin de glume, dar şi de curiozităţi. „În DEX, nu există cuvinte precum unghieră, înfolia sau gestantă. Astea sunt cuvinte uzuale, cum ar veni, dar dacă nu sunt în DEX, trebuie să le ştii, nu? Vine un şmecher la concurs şi le pune pe tablă şi ce faci?”, se arată contrariat Corneliu Faur. Acelaşi, care pe celebrele sale liste, are cuvinte ciudate, ce par să nu facă parte din lumba română: belişuri, verbiaje, zgâcinez, blojdină, tupiluş etc. Începe să râdă. „Sigur că nu ştiu ce înseamnă absolut fiecare cuvânt, dar ştiu că există. Am dovezile. Noi, la scrabble, nu gândim aşa. La noi, contează cât de preţioase sunt literele din care e format cuvântul, în puncte. Literele J, Z, H, X sunt cele mai valoroase, 10 puncte, apoi B şi G, 9 puncte, F şi V, 8 puncte. Aşa gândim cuvintele”, explică Faur, aprobat de ceilalţi doi coechipieri. Îşi amintesc că au câştigat concursuri de scrabble în limba română, cu cuvinte imposibil de reţinut de oamenii de rând, pluviose, emfraxie, tadjicei, iar Mihai Pantiş rememorează unul care i-a adus o victorie preţioasă la primul turneu din carieră, în 2006: aequorin. „Este ceva proteină dintr-o moluscă. Am câştigat cu ea”, râde Mihai.
Sunt emoţionaţi toţi trei. Încântaţi că sunt consideraţi şi ei sportivi, conştienţi că aduc medalii, nu doar Universităţii Cluj, ci şi României. Îşi pomenesc toţi colegii, îi laudă... „Uite, Adrian Tămaş a ocupat locul cinci în lume, în 2009, la Mastersul de la Coventry, la care au fost invitaţi doar cei mai buni 16 scrabblişti pe plan mondial...”. Sunt altfel de sportivi, care nu luptă cu kilogramele, secundele, golurile, ci cu minţile, cu o concetrare ieşită din comun şi cu o pasiune greu de înţeles pentru cei care nu iubesc scrabble. Corneliu Faur nu se abţine şi, în stilu-i caracteristic, pune tuşa finală întâlnirii: „Trebuie să spun că, faţă de un sportiv obişnuit, eu mănânc mai mult la concursuri. Doar la concursuri”. Şi râsul izbucneşte instant.

Palmares clubul Universitatea Cluj
Internaţional
- calificaţi la CM scrabble anglofon: Adrian Tămaş (2007, 2009), Mihai Pantiş (2009, 2011)
- CM al jucătorilor: Adrian Tămaş (2008, locul 12)
- Masters Coventry (primii 16 din lume): Adrian Tămaş, locul 5 (2009)
- Campion naţional al Japoniei: Adrian Tămaş (2007, 2008)
- UK Open, locul 1 (cat. B): Adrian Tămaş (2008), Mihai Pantiş (2010)
Naţional:
- 82 de medalii la seniori, din care 26 de aur şi 8 medalii la juniori, din care 4 de aur
- Campioană naţională scrabble limba română: 1999, 2009
- Câştigătoare a Cupei României pe echipe: 1996, 1999, 2001, 2002, 2011

Palmares individual

Septimiu Crivei (40 de ani, conf. dr. la Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj)
- debut în scrabble în 1991
- a jucat la Locomotiva Bucureşti (1993) şi „U” Cluj (din 1994), fiind membru fondator al formaţiei ardelene, iar în prezent sportiv, antrenor şi preşedinte al secţiei
- a câştigat 41 de medalii, din care 14 de aur, la Campionatele Naţionale şi Cupa României, cea mai preţioasă distincţie fiind cea din 1998, când a devenit campion naţional absolut, câştigând toate probele din acel sezon
- este campionul naţional en-titre la scrabble perechi, împreună cu Corneliu Faur

Corneliu Faur (48 de ani, electrician, locuieşte la Reşiţa)
- debut în scrabble 1984
- a jucat la Farul Constanţa şi „U” Cluj, fiind şi membru fondator al clubului ardelean în 1994
- este Maestru al Sportului din 2010
- a câştigat peste 50 de medalii la Campionatele Naţionale şi Cupa României
- este campion naţional absolut en-titre şi la scrabble perechi, împreună cu Septimiu Crivei

Mihai Pantiş (27 de ani, programator)
- debut în scrabble în 2003, din acelaşi an fiind şi legitimat la „U” Cluj
- a câştigat 11 medalii la Campionatele Naţionale şi Cupa României, din care patru de aur
- este campion naţional la scrabble anglofon, începând din 2007
- calificat la Campionatul Mondial de scrabble anglofon 2011, la care a mai participat în 2009
- locul 1 la UK Open 2010 (cat. B) şi locul 3 la German Open 2011.