Harghita: 14 trupuri mumificate natural şi găsite în Ungaria, expuse la Muzeul Secuiesc al Ciucului

Cele 14 mumii fac parte dintr-un grup de 265 de trupuri mumificate natural, descoperite, în anul 1994, în subteranul zidit al bisericii dominicane din Vác, Ungaria, într-o criptă construită în perioada 1729-1731.

Directorul Muzeului Secuiesc al Ciucului, Gyarmati Zsolt, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că acest cavou subteran a fost folosit ca loc de veci timp de un secol, intrarea acestuia fiind zidită în anul 1838 şi dată uitării.

În urmă cu 17 ani, în timp ce se lucra la reabilitarea bisericii dominicane din Vác, în subteranul zidit s-a descoperit cavoul cu sicrie, în care au fost găsite 265 de trupuri mumificate în mod natural.

"S-a trecut la renovarea bisericii şi s-a descoperit o uşă secretă, zidită, care ducea sub lăcaşul de cult. Când a fost deschisă, s-a făcut o descoperire senzaţională, încăperea era plină de jos şi până în tavan cu sicrie bogat ornamentate, aşezate într-o oarecare ordine, iar în interiorul acestora nu erau osemintele celor care au murit, ci pur şi simplu mumiile lor, care s-au format în mod absolut natural în acel mediu", a afirmat Gyarmati Zsolt.

Potrivit cercetătorilor, mumificarea naturală a trupurilor din sicriele adăpostite în cripta din Vác a fost posibilă datorită temperaturii constante şi relativ scăzute, aerisirii lente, la care a contribuit major şi lemnul de brad din care au fost confecţionate sicriele.

"Mumificarea naturală se deosebeşte de cea artificială practicată în Egiptul Antic. Mumificarea naturală se datora ventilaţiei din criptă şi gradului de temperatură şi umiditate foarte redus", a declarat directorul Muzeului Secuiesc al Ciucului.

Ghidul muzeului, Kollo Istvan, a detaliat spunând că "în criptă toate elementele au dus la o mumificare naturală, temperatura constantă relativ mică, 8-10 grade, o aerisire foarte lentă, dar constantă, precum şi materialul din care erau confecţionate coşciugele, din lemn de brad, terpinolul din brad ducând la extirparea tuturor microbilor şi a celorlalte materiale care contribuie la descompunerea trupurilor după moarte".

Identitatea mumiilor este cunoscută, registrele bisericeşti şi inscripţiile de pe sicrie dezvăluind numele, sexul, vârsta, chiar şi cauza decesului acelor persoane.

Printre mumiile expuse la Miercurea Ciuc se pot vedea cele ale unei familii întregi, mamă, tată şi copil, ale unor maici şi preoţi care au trăit în secolul al XVIII-lea, precum şi ale unor tineri.

Între exponate sunt o pisică, o raţă şi o găină mumificate, la rândul lor, după ce au alunecat în criptă pe una dintre aerisiri şi nu au mai putut să iasă.

"Una dintre aerisirile criptei dădea în piaţa din Vác şi cu siguranţă că animalul şi păsările au alunecat în cripta subterană şi n-au mai putut ieşi. O altă chestie interesantă este că printre sicrie s-au descoperit şi portofele goale, pesemne că hoţii le-au furat de la oameni, au luat banii şi apoi le-au aruncat în gurile de aerisire", a povestit ghidul Kollo Istvan.

Mumiile descoperite în localitatea Vác prezintă interes pentru savanţii lumii, intrigaţi de faptul că, deşi analizele de laborator efectuate cu aparatură de ultimă generaţie au relevat că majoritatea persoanelor care au trăit în secolul al XVIII-lea erau purtătoare ale bacilului Koch, puţine au murit de tuberculoză (TBC).

"Cercetătorii încearcă să descopere gena care i-a imunizat pe oamenii de atunci, făcându-i rezistenţi în faţa unor boli ca TBC-ul, fatal la vremea respectivă. S-au efectuat şi analize ADN şi cu raze X, computer-tomografii, endoscopii şi au ieşit la iveală nişte rezultate impresionante. Medici, istorici, antropologi, etnografi, patologi, chiar şi medici legişti au obţinut informaţii extrem de preţioase despre oamenii care au trăit în secolul al XVIII-lea, bolile de care au suferit, cu ce se hrăneau, ce meserii practicau, care erau valorile lor morale şi sociale", a adăugat Gyarmati Zsolt.

Exponatele prezentate la Muzeul Secuiesc al Ciucului fac parte din Colecţia de Antropologie a Muzeului Ştiinţelor Naturii din Ungaria, unde au ajuns cu acordul Episcopiei de la Vác, pentru a fi studiate. De acolo au fost aduse la Miercurea Ciuc, în condiţii de maximă securitate.

"Este vorba despre un proiect cultural fără precedent în România, o expoziţie foarte atrăgătoare şi cu totul ieşită din comun. Vizitatorii au ocazia să participe la o excursie virtuală în secolul al XVIII-lea şi, cu această ocazie, să cunoască viaţa de zi cu zi a oamenilor care au trăit atunci", a concluzionat directorul Muzeului Secuiesc al Ciucului.

Expoziţia "Enigme, destine, mumii", care va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii mai, este întregită de informaţiile care pot fi accesate prin intermediul proiecţiilor de filme, precum şi de pe monitoarele touch-screen amplasate în cele cinci săli expoziţionale.