Înapoi în Războiul Rece - cum ar putea tensiunile dintre America, Rusia şi China să ne afecteze stilul de viaţă

Între anii 2001 şi 2020 am fost martori la un război mondial epuizant şi interminabil - Războiul Global împotriva Terorismului, început după atacurile teroriste de la 9/11. Din perspectiva Occidentului a fost o operaţiune globală de intervenţie poliţenească, dar din perspectiva lumii musulmane a fost un adevărat Al Treilea Război Mondial căci ţări ca Libia, Tunisia, Egipt, Siria, Yemen, Liban, Irak, Iran, Afganistan şi Pakistan au devenit teatre de război civil, de atacuri teroriste, de revolte sau de instabilitate. 

Retragerea trupelor americane din Irak în 2011 şi a celor din Afganistan în 2021 a marcat încheierea acestui război global costisitor care a costat 8 trilioane de dolari şi 900.000 de morţi numai pentru Statele Unite. 

Din 18 martie 2014 a debutat Al Doilea Război Rece dintre Occident şi Federaţia Rusă care a anexat Crimeea de la Ucraina. Pe 22 ianuarie 2018, Donald Trump a impus tarife produselor chinezeşti, marcând începutul Războiului Comercial dintre Statele Unite şi China. China de azi, spre deosebire de URSS, este un adversar mult mai de temut căci este comunistă din punct de vedere administrativ, dar economic este capitalistă, având acces la economia de piaţă. Este cel mai mare producător şi exportator global şi ar putea câştiga economic cel de-al Doilea Război Rece. 

Din 17 noiembrie 2019 a izbucnit în Wuhan, China, un focar de coronavirus care s-a răspândit la nivel global. Pandemia de SARS-COV 2 a ucis în anii 2020-2021 aproape 6 milioane de oameni la nivel global. Numai SUA au cheltuit 16 trilioane de dolari pentru combaterea acesteia prin fabricarea de măşti şi producerea de vaccinuri anti-COVID. 

Iată-ne în anul 2022, când Federaţia Rusă a bombardat Ucraina şi Occidentul se află în pragul declanşării unui nou Război Rece.

 Ameninţările lui Vladimir Putin cu declanşarea războiului nuclear au reaprins temerile de altădată.  

Care va fi impactul celui de-al Doilea Război Rece, bazându-ne pe trendurile actuale?

Dieta vegană, salate cu greieri sau burgeri cu carne artificială? 

În primul Război Rece, restaurantele fast-food şi supermarketele au căpătat popularitate în Occident. În spaţiul socialist erau magazinele alimentare. 

Americanii consumau foarte mult junk-food din anii 50 până în anii 90 - meniuri de burgeri cu carne de vită combinaţi cu cartofii prăjiţi şi sucurile carbogazoase răcoritoare devenea un simbol al consumerismului capitalist care demonstra că Occidentul era mai bine hrănit decât lagărul socialist ce impunea raţionalizare şi consumul de soia. 

Supermarketele ale căror rafturi erau pline de alimente erau adevărate cornuri ale abundenţei spre deosebire de magazinele alimentare din spaţiul socialist care aveau rafturile goale. 

Ce schimbări ar putea aduce cel de-al Doilea Război Rece în alimentaţie? 

De câţiva ani, oamenii din America de Nord şi Europa nu mai trebuie să se deplaseze până la supermarket şi fast-food, ci trebuie să comande online pentru ca livratorii să le transporte comanda acasă. 

Din cauza creşterii gradului de obezitate,a cancerului şi bolilor cardiovasculare, tot mai mulţi occidentali ar putea să adopte o alimentaţie sănătoasă - dieta vegană în special.

În anii următori o să devină un trend să comanzi online meniul preferat (salată cu greieri şi alge, fie un burger tradiţional cu carne de vită artificială)  şi să ţi-o transporte o dronă după ce au fost preparate de roboţii de bucătărie. 

Uniunea Europeană a introdus viermii, lăcustele şi greierii în alimentaţie. Spre deosebire de Războiul Rece anterior, americanii şi europenii ar putea fi mai deschişi în prezent şi ar putea consuma preparate asiatice, chiar şi cele chinezeşti, dar şi preparate ruseşti. Războiul Rece băga bariere între vestiii capitalişti şi esticii comunişti, ori în această nouă confruntare îngheţată nu ar mai putea fi cazul pentru că sunt mulţi imigranţi ruşi şi chinezi care nu sunt de acord cu regimurile de la Moscova şi Beijing. 

E puţin probabil să se mai pună bariere şi în privinţa băuturilor alcoolice  pentru că şi vodka şi whisky sunt vândute laolaltă în barurile din Occident. 

Pe termen scurt sau mediu, în funcţie de cât va dura războiul ruso-ucrainean, nu se vor mai putea vinde produse alimentare cu marcă rusească. 

Un viitor dominat de corporaţii sau de întreprinderi mici? 

În noul context financiar global, afacerile cele mai profitabile vor fi în mediul online. Piaţa este dominată deja de câţiva jucători Big-Tech ca Microsoft, Amazon, Meta, Alphabet Inc.şi Apple. Jeff Bezos declarase că durata medie de viaţă pentru o corporaţie este de 25-30 ani, deci e o chestiune de timp până când corporaţiile care conduc lumea ar putea da faliment şi ar putea veni altele care să le înlocuiască. 

Mulţi indivizi care au rămas fără locuri de muncă din cauza pandemiei şi crizei financiare ar putea să pornească afaceri şi mici întreprinderi independente şi inovatoare, aşa cum au fost firmele de curierat care ne livrează mâncarea acasă sau instructorii de fitness care oferă cursuri în format video pe ZOOM. 

Peste zeci de ani, lumea bussiness-ului ar putea arăta cu totul diferit -ar putea fi o piaţă fără corporaţii gigantice cu monopol şi plină de mici întreprinderi. Occidentalii nu vor mai munci fizic pentru că sarcinile repetitive precum cele ale unui agent de securitate, casier, măturător, operator call-center, lucrător comercial ar putea fi preluate de roboţi, inclusiv profesia de programator ar putea să dispară. Meseriile de instalatori şi mecanici auto care necesită îndemânare ar putea persista, fiind mult prea complicate pentru roboţii şi nivelul inteligenţei artificiale de azi care nu este încă pregătită pentru situaţii neprevăzute aşa cum este creierul uman. 

Vom renunţa la armele cu gloanţe pentru armele cu laser?

Primul Război Mondial a creat tancurile, aeronavele de război şi armele chimice. Al Doilea Război Mondial a creat armele nucleare şi a popularizat submarinele şi avionele cu reacţie. Războiul Rece a creat Rachetele Balistice Intercontinentale. 

Ce ar putea aduce Doilea Război Rece? Armele cu laser. 

Tehnologia nu este una nouă, fiind dezvoltată din primul Război Rece. În 1984, inspiraţi de filmele americane cu Star Wars, sovieticii au dezvoltat un prototip pentru pistolul cu laser care să fie folosit de cosmonauţi în spaţiu. Până la urmă a fost abandonat, dar în secolul 21, pistolul cu laser ar putea înlocui pistoalele tradiţionale cu gloanţe. Nu va trece mult timp până când americanii şi chinezii ar putea proiecta mitraliere, tancuri, nave maritime, aeronave şi elicoptere care să tragă cu laser. 

Şi în cele din urmă, ţara care ar putea inventa super-arma cu fasciculul de particule atomice să devină superputerea secolului 21 până când adversarii şi chiar aliaţii săi ar putea fura tehnologia şi s-ar ajunge la cursa înarmărilor cu laser.  A fost un incident recent în care China a fost acuzată de Australia că o navă chineză a aţintit un avion militar australian cu o rază laser. 

Este o problemă -tehnologia armelor cu laser putea deveni răspândită de 40 ani, dar pentru a folosi laserul la calibrul unor super-arme necesită o cantitate enormă de energie. Ar putea fi o tehnologie foarte pericoasă pentru omenire dacă ar ajunge pe mâini greşite, dar cel puţin ar executa cele mai precise şi chirurgicale lovituri. 

Vor mai fi populare filmele cu superoi? Cinematografia chineză are un cuvânt greu de zis

Cinematografia americană din timpul primului Război Rece ne-a lăsat filme precum Rebel without cause, Rear Window, Ben Hur, The War of the Worlds, Psycho, The Good, The Bad and The Ugly, James Bond, Cleopatra, Apocalypse Now, Rocky, Jaws, Godfather, Alien, Star Wars, Terminator şi Back to the Future. 

Anii 50 au fost axaţi pe filmele western, filmele biblice şi filmele de război într-o perioadă de după terminarea celui de-al doilea război mondial, mai ales că scena politică americană era dominată de republicanii conservatori în timpul preşedinţiei lui Dwight Eisenhower. 

Anii 60 s-au caracterizat prin filme horror, filme romantice, filmele de spionaj şi filmele western. Pe fondul mişcărilor pentru drepturile civile încep să se afirme actorii afro-americani.  Filmele ca James Bond şi Rambo transpuneau realitatea Războiului Rece de atunci şi îi evidenţiau pe americani ca băieţii buni, iar pe sovietici ca pe băieţii răi. 

Anii 70-80, pe fondul supremaţiei republicane, cinematografia a  popularizat filmele horror, filmele de acţiune şi filmele Science Fiction, având mai mult conţinut violent şi secvenţe cu nuditate. Dar şi filmele de comedie şi de familie au început să prindă priză la public. 

Cinematografia sovietică s-a axat doar pe filme propagandistice de război ca Război şi Pace, Vino şi Vezi sau Căderea Berlinului  şi fime de istorie rusească ca Andrei Rubliev, dar a produs şi filme romantice ca Ironia Sorţii şi filme SF precum Solaris sau Kin-dza-dza!, dar nu au prins la nivel global la fel ca filmele americane. 

Ce ar putea aduce cel de-al Doilea Război Rece pentru cinematografia americană? 

Din 2012, filmele Marvel cu supereroi au avut încasări anuale de circa 1 miliard dolari. Deşi Avengers Endgame pare să fi încheiat un ciclu important, iar câţiva eroi au fost scoşi la pensie, dar conceptul de Multiunivers îi avantajează pe cei de la Marvel. DC se revitalizează cu noii supereroi ecranizaţi. 

Primul Război Rece i-a avut ca eroi pe Blondie, Ben Hur, James Bond, Rocky Balboa, Rambo, Robocop, Luke Skywalker, James Kirk, Conan Barbarul şi John McClane. 

Al Doilea Război Rece, debutat din 2014, ne-a întipărit în memoria colectivă personaje ca Iron Man, Spider-Man, Thor, Captain America, Black Widow, Hulk, Hawkeye, Black Panther, Wolverine, Deadpool şi Dr.Strange de la Marvel, precum şi Wonder Woman, Batman, Superman, Aquaman, Shazam, Flash şi Harley Quinn de la DC. 

Pe de altă parte, din 2020, filmele chineze au început să apară în topurile anuale al primelor 10 filme cu cele mai mari încasări ca The Eight Hundred, My People, My Homeland,The Battle at Lake Changjin,Hi, Mom, Detective Chinatown 3, Too Cool to Kill, Nice View, Snipers, Only Fools Rush In şi Another Me. În mare parte sunt filme propagandistice de război sau comedii. 

Viitorul energetic al Europei - solar, eolian sau nuclear? 

Invadarea Ucrainei de către Rusia a dus la năruirea relaţiilor ruso-europene. Germania a declarat că nu va mai importa gaz din Rusia, iar proiectul Nord-Stream 2 este oficial mort. Era oricum o chestiune de timp până când Occidentul va renunţa la combustibili fosili. 

Până la apariţia fuziunii nucleare sau crearea unui soare artificial, omenirea trebuie să se descurce cu ce are la dispoziţie pentru a înlocui combustibilii fosili cu energii regenerabile şi nepoluante. Printre acestea ar fi energia solară, energia eoliană, energia hidraulică şi energia nucleară. Cei mai mari producători de fotovoltaice sunt China, Statele Unite şi India. 12,5% din consumul total de energie este asigurat de panouri solare în Honduras.Turbinele eoliene pot fi construite doar pe coaste maritime sau în zone cu viteză crescută a vântului. China este liderul mondial în energia eoliană, producând peste un sfert din capacitatea de energie eoliană la nivel global.

Hidrocentralele sunt cele mai eficiente, dar construirea acestora este foarte scumpă. Energia hidroelectrică reprezintă 12,2% din consumul total de energie pentru Franţa  Înlocuitori ideali pentru petrol, gaze şi cărbuni ar fi uraniul şi plutoniul. Nu poluează şi sunt necesare cantităţi mici pentru a alimenta un oraş întreg pentru 10 ani. Riscurile sunt mari însă în ceea ce priveşte accidentele nucleare,

Germania şi-a demolat aproape toate centralele nucleare de teama unui accident similar cu cel de la Cernobîl, dar şi din raţiuni politice (importul de gaz la tarife mici din partea Rusiei prin conducta Nord Stream), iar acum va trebui să le reconstruiască. România va construi reactoare nucleare modulare cu finanţare americană până în 2030.

Cum vor arăta jocurile video? 

Jocurile video şi-au făcut apariţia pe durata Primului Război Rece, atât pe maşinării arcade, console, cât şi pe computere personale - de la Pacman, Mario şi DOOM la World of Warcraft, Call of Duty şi Grand Theft Auto.

În al Doilea Război Rece,  probabil că e puţin probabil ca seria Red Alert să revină cu un nou titlu dar gamingul ar putea suferi modificări. Computerele personale şi consolele ar putea deveni istorie după ce a crescut numărul jucătorilor pe telefoane mobile.

În următorii 20 ani este posibil ca cele mai multe jocuri video şi simulatoare să fie jucate în căşti VR sau chiar prin interfeţele creier-computer Neuralink care ne-ar putea pune să experimentăm Matrix şi Metaverse la propriu.  

Luaţi-vă adio de la tastaturi, mouse şi controller, pentru că în curând nu va trebui decât să vă folosiţi ochii sau creierul. Jocurile din următorii 20 ani vor avea o grafică atât de realistă încât că nu vom putea să distingem diferenţa între acestea şi realitate. 

Muzica

În prezent, cel mai popular gen muzical ascultat este pop (şi pop-rap), încă din anii 80 când Madonna şi Michael Jackson erau megastaruri. Muzica rock şi-a pierdut popularitatea de mulţi ani, fiind împărţită în mai multe sub-genuri de nişă ca Heavy Metal sau Punk. Dar în anii 50, genul Rock n Roll avea priză la public datorită lui Elvis Preasley şi melodiilor sale dezlănţuitoare, sau formaţiile ca The Beattles, Queen şi AC/DC. Anii 70 pentru America a reprezentat epoca de glorie a genului de muzică şi dans disco. 

Muzica în URSS şi alte state socialiste era cenzurată, iar artiştii nu aveau libetate de gândire şi drept la libera exprimare. S-a încercat o liberalizare în anii 80 când sovieticii şi est-europenii ascultau melodii din genuri combinate de rock, disco, folk şi pop. 

În America, alte genuri muzicale foarte ascultate sunt Country, ascultat foarte des în statele conservatoare şi republicane, urmat de R&B and Soul şi Hip-Hop, ascultate în statele democrate şi progresiste. 

Muzica electronică, care are un vibe futurist, este un gen de nişă, aşasar este posibil ca tot genul pop-rap să definească cultural anii 2020, precum şi prima fază a celui de-al Doilea Război Rece.

Cele mai ascultate genuri muzicale în Rusia sunt pop, rock, folk şi imnurile militare, iar în China, cele mai ascultate genuri sunt pop, muzica uşoară şi muzica chinezească tradiţională.

Societatea va fi tot mai divizată şi vor rezulta noi subculturi? 

Societatea americană este atât de divizată între republicanii conservatori şi democraţii progresişti din 2015/2016 încât că ai zice că a început un nou Război Rece. În 2020, mişcarea Black Lives Matter şi susţinătorii multiculturalismului şi diversităţii rasiale au avut confruntări violente cu forţele de ordine. 

În Uniunea Europeană sunt conflicte politice între partidele conservatoare, partidele liberale, partidele socialiste şi cele naţionaliste. Liberalii, progresişti  şi ecologiştii sunt pentru digitalizare, reducerea birocraţiei, protejarea mediului, diversitate rasială, tolerarea şi integrarea altor religii în societatea europeană, egalitatea sexuală, legalizarea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex şi combaterea corupţiei.

Socialiştii vor creşterea veniturilor şi supprataxarea corporaţiilor cu toate că liberalii şi conservatorii nu sunt de acord. 

Conservatorii şi naţionaliştii militează pentru menţinerea tradiţiilor, interzicerea avortului, întărirea frontierelor, scăderea imigraţiei, dreptul la arme, eliminarea taxelor, dezvoltarea industriei pe bază de combustibili fosili, protecţionism,promovarea produselor autohtone şi menţinerea religiei creştine ca principalul element de identitate europeană. 

Şi mai interesant este că trollii ruşi şi serviciile secrete ruse s-au implicat în conflictele politice încât că Meta a ajuns să restricţioneze şi să suspende conturi pentru propagandă rusească, neonazistă, naţionalistă şi conservatoare. 

La fel de similară era societatea americană în anii 60 când democraţii luptau împotriva segregării persoanelor de culoare, iar republicanii promovau menţinerea valorilor creştin-tradiţionale.  Societatea americană era de altfel divizată şi între cei pro şi anti-război pe durata operaţiunilor militare din Vietnam. 

În urma Războiului Rece s-au născut multe subculturi - Subcultura hippie care este o mişcare de protest a tineretului împotriva societăţii materialiste occidentale, Subcultura spiritualistă New Age  care a apărut   în anii 1970, Subcultura Surfului care a cunoscut o expansiune în anii 1960 în California de Sud, manifestată prin dragostea pentru surf, soare şi muzica de plajă, Skaters,  un grup sub-cultural care iubeşte skateboarding-ul din anii 1980, Goths,  o subcultură muzicală care a apărut în Marea Britanie în anii 1980 şi care îmbrăţişează rock-ul gotic post-punk, şi Punk - una dintre cele mai influente subculturi muzicale pentru tineret din secolul al XX-lea, născută în anii 1970, care a fost anti-corporatism, care a îmbrăţişat anarhismul, iar membrii acestei subcultri purtau jachete de piele, cizme Dr. Martens şi frizuri mohawk coloraţi cu ţepi.  

În acest Război Rece pare să se evidenţieze Subcultura hipsterilor şi în Europa- caracterizată prin muzica independentă,  cu viziuni politice liberale sau independente, axată pe ateism/agnosticism şi un stil de viaţă nonconformist sau minimal.  

S-au evidenţiat şi rednecii, subcultura ultraconservatorilor care trăiesc în mediul rural american, de obicei în rulote sau cabane de lemn, afişează steagurile americane sau chiar cele confederate  şi deţin arme. 

Ar mai fi şi Subcultura eco - cei care îmbrăţişează un stil de viaţă eco, cu alimentaţie bio sau dietă vegan. 

Maşinile electrice şi autonome 

Pandemia de COVID, dar şi războiul comercial dintre SUA şi China au dus la scumpirea microcipurilor, a semiconductorilor şi tranzistorilor, afectând industria electronicelor şi chiar industria auto. Occidentul va trebui să renunţe la siliciu şi să găsească alternative la semiconductori şi tranzistori, precum grafenul, nitrura de galiu sau perovskitul. O alternativă ar mai fi reciclarea computerelor 

Roboţii vor juca un rol mai mare în societatea occidentală din timpul celui de-al Doilea Război Rece. Coloanele de drone care vor circula deasupra oraşelor pentru a transporta şi livra produse, sau pentru a monitoriza populaţia vor deveni parte din viaţa noastră cotidiană. 

 Am putea asista în timpul vieţilor noastre la revoluţia automobilelor electrice, mai ales după ce Tesla a raportat că livrările sale au crescut cu 87% în 2021. De altfel, în viitorul apropiat, majoritatea automobilelor vor fi autonome şi la comun, aidoma unor taxiuri fără şofer. 

Turismul

Un român din perioada comunistă nu putea să efectueze excursii decât în spaţiul sovietic sau în ţările socialiste precum Germania de Est, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Iugoslavia sau Uniunea Sovietică, şi numai dacă primea aprobare de la autorităţi. Germania de Est interzicea cetăţenilor să călătorească dincolo de Zidul Berlinului.  

La 15 decembrie 1952, regulamentele de călătorie au precizat că libertatea de a călători pentru persoanele din Germania de Est era limitată la o rază de 100 km fără autorizare prealabilă.

În 1972, proiectul „Graniţele Prieteniei” le-a permis cetăţenilor din Germania de Est, Polonia şi Cehoslovacia să treacă reciproc graniţele doar cu o carte de identitate eliberată de poliţie.  

Doar dacă erai sportiv, vreo personalitate remarcabilă, un artist faimos sau un funcţionar puteai să călătoreşti în Europa vestică. 

Un occidental, în funcţie de venit şi avere, dacă deţinea paşaport, avea libertate de circulaţie în Europa vestică dacă provenea dintr-un stat european membru al Comunităţii Europene -Belgia, Italia, Franţa, Luxemburg, Olanda, Germania de Vest, respectiv Marea Britanie, Danemarca, Spania, Portugalia şi Grecia după anii 70. 

Din 1995 au fost eliminate vămile de la frontierele statelor membre UE după crearea Spaţiului Schengen. 

În Statele Unite ale Americii necesita viză, dar Marea Britanie şi Franţa au fost incluse în programul Visa Waiver la finalul aniilor 80. Cetăţenii din statele incluse în acest program pot să călătorească în SUA pentru turism şi afaceri de până la 90 de zile, fără a fi nevoie să obţină o viză. 

Acum, România se află în Uniunea Europeană din 2007 şi în Tratatul Nord-Atlantic din 2004, dar încă nu este membru al Spaţiului Schengen şi nu a fost nici acum inclusă în programul Visa Waiver. 

Românii, fiind cetăţeni europeni, au dreptul de a circula liberi în toate statele membre ale Uniunii Europene, exceptând Regatul Unit al Marii Britanii care a ieşit de curând, iar acum necesită viză. 

Pentru că România nu este încă membră a spaţiului Schengen, călătorii de cetăţeni română pot fi încă supuşi controalelor riguroase/suplimentare de către poliţişti şi sunt legitimaţi cu cartea de identitate sau paşaport. 

Pentru orice alt vest-european precum un cetăţean britani, poate să călătorească în Statele Unite ale Americii, în Canada, în Australia, exceptând Europa. Un francez va putea să călătorească liber în toată Uniunea Europeană, dar îi trebuie viză de 6 luni în Regatul Unit.

Cam orice occidental va putea călători liber sau cu viză în America de Nord, America de Sud, Australia, Africa de Sud, Europa, exceptând Federaţia Rusă, Belarus,  precum şi zonele de conflict ca Ucraina, Siria, Libia şi Afganistan. În Japonia poţi ca cetăţean european să călătoreşti cu o viză timp de 90 zile. Germanii şi britanicii primesc acces pentru 6 luni. 

Pentru a călători în China, adversara Statelor Unite în acest Război Rece, necesită viză sau paşaport.  

Războiul ar putea accelera aderarea Ucrainei la UE, şi probabil aderarea  României la Spaţiul Schengen.