Istoria şi viitorul muzicii. Inteligenţa artificială va compune muzică

Muzica există de când există omul pe Pământ. Omul a încercat la început să imite sunetele din natură ori să-şi exprime sentimenele şi gândurile în ritm muzical aidoma păsărilor. Se cânta şi la naşteri, înmormântări, la nunţi, petreceri şi ritualuri religioase. Era folosită ca medicament pentru depresie sau tratarea durerilor, pentru exprimarea dragostei, pentru festivaluri, competiţii sportive sau parade militare, fie ca mijloc de a-i face pe lucrători să trudească sarcini monotone după ritmul bătăii la tobă. 

Putem spune că muzica a evoluat odată cu omul. Genurile şi instrumentele muzicale s-au dezvoltat în funcţie de evenimentele, cultură şi climatul care au marcat oamenii de la o generaţie la alta. 

Începuturile muzicii 

Acum 40.000 ani, oamenii paleolitici din specia Homo Sapiens şi Neanderthal cântau la flaut cioplit din oasele aripilor de păsări sau din fildeş de mamut. În anii 5500 î.e.n. asiaticii din perioada neolitică vânau crocodili ca să confecţioneze tobe din pieile lor. Egiptenii şi nativii amerindieni confecţionau zornăitoare şi le foloseau ca pe instrumente de percuţie pentru ritualuri religioase sau ca să alunge duhurile rele. 

Prima melodie cu notaţie muzicală ce a fost găsită de arheologi este Imnul lui Nikkal din Siria de azi, inscripţionată sub forma de cuneiforme pe o tabletă de lut care datează din anul 1400 î.e.n. Grecii şi romanii cântau la instrumente cu corzi - kithare sau lire, ori la flautul dublu numit aulos. Chinezii confecţionau clopotele, lăute cu patru corzi cunoscute ca Pipa sau instrumente cu şapte corzi numite Guqin. Arabii compuneau melodii ritmo-temporale şi foloseau ca instrumente lăuta numită Rebab care este strămoşul vioarei de astăzi. 

Muzică medievală - între religie şi secularism

În Europa feudală a fost dominantă muzica gregoriană, un stil muzical liturgic inspirat  după muzica ebraică, iar vocalitatea avea un rol major, acompaniată de orgă. Europenii nu erau întotdeauna nişte oameni plictisitori care ascutau muzică bisericească. De multe ori se duceau la cârciumi, la târguri sau la festivaluri publice ca să asculte balade şi cântece pastorale, războinice sau romantice ale trubadurilor.

Renaşterea, Barocul şi Iluminismul au popularizat instrumentele cu corzi precum vioarele şi chitarele, instrumentele de suflat din alamă precum trompeta, trombonul sau goarna, precum şi clavecinul şi pianul. Cu acestea s-au organizat ansambluri muzicale, simfonii şi concerte de muzică clasică, ocazional desfăşurate la piese de operă sau de teatru. Mozart, Beethoven, Vivaldi, Bach, Haydn şi Schubert erau "starurile" secolelor 18-19. În secolul 19 a dominat muzica romantică care era axată pe teme precum natură, misticism şi naţionalism.

Muzica modernă - "Let's Rock and Roll!" 

Industrializarea, democraţia şi consumerismul a dus la apariţia genurilor muzicale corespunzătoare culturii de masă. La începutul secolului 20, în Statele Unite ale Americii, afro-americanii inventează genul Jazz care era improvizat cu un ritm de swing tipic, însoţit de o formulă armonică constantă numită Blues şi avea o tonalitate mai expresivă, cu sunete ale instrumentelor, mai eruptive şi aspre, cu voci umane mai puternice care exprimă adevărul neprelucrat estetic. Cei mai faimoşi cântăreţi au fost Louis Armstrong, Frank Sinatra şi Ella Fitzgerald. 

Al doilea gen dominant al secolului 20 a fost muzica Pop, cu o structură lejeră pe ritmuri agreabile şi dansante, abordând subiecte precum dragostea împlinită sau neîmplinită, libertatea sau succesul. Regele genului pop este considerat Michael Jackson, iar regina pop este Madonna.

Al treilea gen dominant a fost muzica Rock rezultată dintr-o combinaţie de blues, jazz, country şi gospel, cântată cu chitare electrice, chitară bas, instrumente cu clape şi tobe. Din rock s-au dezvoltat subgenuri ca Rock'n Roll, Punk Rock, Rock-ul psihedelic, Heavy Metal. Ca şi muzica pop, muzica rock poate exprima libertatea, dragostea, dar şi furia sau tristeţea în cazul subgenului heavy metal. Anii 1970 au marcat popularizarea genului disco, funk, muzica electronică şi hip-hop caracterizat pentru beatboxing, stilul vocal percutant şi stradal, iar din acest gen a evoluat muzica Trap. Mai toate melodiile din secolul 20 au fost ecranizate în videoclipuri sau cântate la concerte. Cele mai faimoase personalităţi ale genului au fost Elvis Preasley, Kurt Cobain, Jimi Hendrix, Chuck Berry, Freddie Mercury, iar cele mai populare formaţii de rock au fost Queen, Pink Floyd, Metallica, Beattles, AC/DC şi The Rolling Stones. 

Care va fi aşadar viitorul muzicii? 

E dificil de prevestit. Un Neanderthal care ştie să cânte la un flaut din os nu poate concepe apariţia lirei greco-romane sau organizarea unor coruri bisericeşti.  

Amadeus Mozart care pe la 1786 cânta la vioară şi la pian de exemplu Nunta lui Figaro ​la concertele simfonice în faţa elitelor nobiliare şi regale nu şi-ar fi putut imagina că în 1973 de exemplu, un cântăreţ de Rock'n' Roll pe nume Elvis Presley va cânta piesa Suspicious Minds la chitară şi microfon, dansând energic în faţa a mii de oameni de toate categoriile sociale.   

Nici fanii lui Elvis Preasley din anii 1960-1970 nu şi-ar fi putut imagina că după anii 1990 vor fi la modă subgenurile precum Punk, Hip-Hop, Trap sau Heavy Metal. 

Deşi evoluţia nu este garantată, oamenii de la o generaţie la alta îşi doresc să asculte melodii mult mai expresive, mai dansante, mai gălăgioase. Mulţi critici se plâng că muzica modernă a stagnat la capitolul creativitate. 

Experţii estimează că în viitor inteligenţa artificială va compune melodii. Vasta inteligenţă artificială nu doar că  poate reproduce şi rula melodiile preferate ale oamenilor la perfecţie, dar poate crea instrumente şi genuri noi pe care creierul uman nu le-ar putea concepe. Este însă dificil de estimat când anume o melodie compusă de un robot va putea depăşi ca sensibilitate, o melodie de dragoste compusă de un artist amorezat şi cântată cu multă pasiune la chitară, dedicată celei dragi. Până la urmă, roboţii cu inteligenţă artificială nu vor putea avea sentimente decât dacă vor fi programaţi de oameni în acest sens. 

This robot can sing like Celine Dion. No really! Turn your sound on! pic.twitter.com/ep1W9RX94W

— Mashable (@mashable) October 10, 2021