"Păştenii", un obicei unic în România, se păstrează de aproape 70 de ani într-o localitate din Alba

Localnicii din Vinerea, judeţul Alba, au organizat, joi, o procesiune religioasă în cadrul căreia cei care au împlinit, în acest an, 60 de ani s-au îmbrăcat în costume populare şi au dus la biserică pâinea, vinul şi ciuberele ce vor fi folosite la Paşti, obiceiul numit "Păştenii" fiind unic în ţară.

Urmărește
4 afișări

Obiceiul "Păştenii" este unic în România şi unul dintre cele mai noi din Alba, fiind păstrat de aproape 70 de ani în localitatea Vinerea, care aparţine oraşului Cugir, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Obiceiul a fost iniţiat de Ioan Sabău, unul dintre foştii preoţi ai satului, şi s-a respectat întocmai şi în Joia Mare din acest an.

Preotul ortodox din Vinerea, Mircea Moşneag, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că tradiţia presupune ca toată cheltuiala pentru pregătirea Sfintelor Paşti să fie suportată de localnicii au împlinit în acest an sau împlinesc vârsta de 60 de ani.

Moşneag a spus că aceştia sunt denumiţi "păşteni" şi oferă vinul, cumpără lumânări, pâine şi toate acestea sunt duse la casa unuia dintre păşteni, locuinţă care a fost pregătită şi înfrumuseţată din timp.

Potrivit preotului, în Joia Mare, păştenii se îmbracă în costume populare şi se adună la casa păşteanului ales, de unde pornesc într-o ceremonie spre biserică, ducând în mâini desagi cu pâine, vin, lumânări şi ciubere, care vor fi folosite în cadrul slujbei de Înviere.

"Ştiţi că în sate este o concurenţă pentru a da Paştile. Mulţi oameni cu inimă bună vor să participe să dea aceste Paşti. Şi părintele Ioan Sabău, pentru a da la o parte această neînţelegere dintre oameni, a ajuns la concluzia că ar fi bine ca un contingent, adică anul care atunci împlineşte şaizeci de ani, să se strângă şi să organizeze ei toată această ceremonie. Şi de atunci durează la noi acest obicei al «păştenilor», care, în fiecare an, când împlinesc 60 de ani, ei se strâng, vin din Braşov, din străinătate, de peste tot, se întâlnesc, se hotărăsc, se înţeleg cum să facă, ce să facă pentru a decurge totul într-un mod cum se poate mai frumos. Este şi o concurenţă între ei", a explicat preotul Mircea Moşneag.

Potrivit preotului, obiceiul spune ca păştenii să se întâlnească în Joia Mare la biserică, unde fac ultimele pregătiri pentru slujba de Paşti, dar organizează şi un parastas pentru cei care au murit în ultimul an.

"Păştenii se întâlnesc din nou sâmbătă seara, când are loc tăierea pâinii pentru Paşti, aici se taie pâinea de Paşti şi din clipa aceea nu mai pleacă nimeni acasă, se stă toată lumea în priveghere până la ora 3.00, când ne vom întâlni în biserică şi vom face slujba Învierii. După slujba Învierii, ei, îmbrăcaţi în straie româneşti, sunt cei care împart la restul de creştini Sfintele Paşti", a spus Moşneag.

Preotul a explicat că obiceiul este unic în România şi mai presupune ca timp de trei zile, cât durează Paştile, păştenii să vină la biserică numai în haine româneşti.

"Apoi, se mai întâlnesc la Duminica Tomii, tot în haine româneşti, şi la Duminica Tomii se face, aşa se spune, ospăţ al Paştilor", a spus Moşneag.

Vinerea este o localitate atestată documentar din 1310, care în prezent aparţine administrativ de oraşul Cugir, având aproximativ 2.500 de locuitori.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici