Târg de produse tradiţionale şi lecţie despre Ziua Cucului, de vineri până duminică, în Capitală

Produse tradiţionale din toată ţara, obiceiuri şi tradiţii despre Ziua Cucului, cum este cunoscută în popor sărbătoarea Bunei Vestiri (25 martie) vor fi prezentate de vineri până duminică la Academia de Ştiinţe Agricole si Silvice din Capitală, informează un comunicat.

Urmărește
44 afișări

Evenimentele şi prezentarea de produse au loc în cadrul celei de-a 40-a ediţii a Târgului Naţional al Produselor Tradiţionale de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice din Capitală (ASAS).

Celebrarea Bunei Vestiri (Ziua Cucului, în calendarul popular) se va face atât prin prezentarea lecţiei de natură "Despre cuc", de specialiştii Muzeului Antipa, sâmbătă, de la ora 11.00, cât şi prin prepararea mai multor feluri de mâncare de peşte, din diferite zone, dat fiind că această sărbătoare aduce şi "dezlegarea la peşte".

De asemenea, pentru că Ziua Cucului este un eveniment deosebit în comuna Brăneşti, judeţul Ilfov, la acest sfârşit de săptămână, tineri deghizaţi în cuci vor veni la târgul de la ASAS penru a aduce spectacolul popular pe care îl prezintă cu această ocazie. Jocul presupune mascarea tinerilor în cuci şi lovirea sătenilor cu palma pe umăr pentru "alungarea răului" şi "pentru a avea sănătate".

Din Palanca, judeţul Bacău, Mihai şi Ionela Păliştan aduc bucureştenilor păstrăv din păstrăvăria proprie, prăjit şi afumat, cu mujdei de usturoi şi pâine pe vatră. Tot de la familia Păliştan, bucureştenii vor putea cumpăra marinată de păstrăv, pâine făcută pe vatră. De peste 30 de ediţii, doi gospodari din satul Ciugheş, comuna Palanca, îşi prezintă la târgul de la ASAS reţeta proprie de păstrăv afumat la cetină de brad.

Sâmbătă, în parcul Academiei Agricole se va pregăti un borş de peşte dobrogean, după reţeta proprie a lui Asan Pervin din Mangalia: "Se alege un ceaun mare în care va înota ca într-un acvariu o varietate de peşti care vor da un gust divin borşului dobrogean. Se foloseşte ca nadă morcov tăiat rondele, ţelină tăiată cubuleţe, ceapă tocată mărunt, roşii şi ardei gras. După ce «nădim» ceaunul cu legumele şi o cană cu orez mai punem ca momeală hamsie argintie şi zglobie după care sigur vor sări în ceaun somnul molcom, crapul galeş şi plătica burtoasă ce vor face ciorba gustoasă. Cu aşa o captură în ceaun nu ne rămâne decât să adaugăm borşul fiert separat şi să aruncăm leuştean tocat. Poftă bună!"

Tot din judeţul Constanţa, vizitatorii târgului vor mai putea alege chifteluţe de peşte şi fasole la cazan de post.

În completarea ofertei de preparate de peşte, din judeţul Tulcea, se vor găsi la târg: salată de icre de crap şi de ştiucă, icre proaspete de ştiucă şi crap, batog afumat de somn, pastramă marinată de somn, scrumbie marinată, scrumbie afumată.

Inedit de ziua peştelui se vor mai găsi mici din pastă de peşte (ştiucă şi crap) şi chifteluţe cu mirodenii, dar mai ales scrumbie la grătar.

Sâmbătă, în cadrul târgului, va avea loc şi un concurs "cel mai bun degustător de miere", de la ora 12.00. Concursul constă în prezentarea unui număr de şapte probe de miere cu origine certă. Concurenţii vor primi un formular cu numerele aferente paharelor cu sortimentele de miere şi sarcina lor este de a identifica corect cât mai multe dintre acestea. Va fi desemnat câştigător, de un juriu format din apicultori din tată-n fiu, concurentul cu cele mai multe rezultate exacte. Acesta va primi produse apicole şi diploma "Cel mai bun degustător de miere".

Din zona Moldovei, vizitatorii vor avea ocazia să cumpere cozonac şi binecunoscutele poale în brâu, dar şi produse de post: din Maramureş, Ana Ilieş va aduce produse de post locale - foi cu bulion, prăjitură cu morcov, măr şi dovleac, dar şi un alt desert cu unt şi cacao, ciocolată cu multă nucă şi măr.

La târg se vor găsi şi produse din carne, din Folteşti, judeţul Galaţi, Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj, Miercurea Ciuc, judeţul Harghita, şi Lăpuşel, judeţul Maramureş.

Binecunoscutul Magiun de Topoloveni din Argeş, o "cură de sănătate" cu mere şi suc de mere din Horezu, Vâlcea, dar şi săpunuri handmade fac de aseemnea parte din oferta celor peste 25 de producători prezenţi la târgul de la ASAS.

Credincioşii ortodocşi sărbătoresc pe data de 25 martie Buna Vestire sau Blagoveştenia, sărbătoare dedicată Maicii Domnului. Buna Vestire este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naşte pe Mântuitorul Hristos. Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea aceasta.

Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. Cucul este o apariţie misterioasă în peisajul cotidian (vine si pleacă, prin migraţie, începe şi încetează să cânte la date bine precizate - pe 25 martie, respectiv pe 24 iunie. Astfel, cucul a devenit o pasăre-oracol, implicată in destinul oamenilor; prin locul unde stă, când cântă, de câte ori cântă, când este auzit prima oară etc., el prevesteşte norocul, bogaţia, sărăcia, sănătatea, căsătoria. Amintirea funcţiei sale de orologiu calendaristic este păstrată astăzi de numele ceasurilor cu cuc, cunoscute orologii ale timpului diurn.

Sărbătoarea este asociată cu superstiţii, precum credinţa că cel care aude cântecul cucului în această zi va şti câţi ani mai are de trăit dacă numără de câte ori cântă pasărea. De asemenea, fetele şi băieţii necăsătoriţi, pot întreba cucul în cât timp se vor căsătorii: "Cucule voinicule/ Câţi ani imi vei da/ pân' m-oi însura (mărita)?". Dacă acesta tace, înseamnă că va fi repede, dar dacă începe să cânte, trebuie să numere de câte ori cântă ca să vadă în câţi ani te căsătoreşti, potrivit volumui lui Ion Ghinoiu - "Obiceiuri populare de peste an".

Este bine să ai în această zi bani în buzunar, să fii îmbrăcat în haine curate, pentru a te găsi aşa cântatul cucului, căci dacă te prinde cântatul altfel nu vei beneficia de aceste lucruri tot anul. Nu este bine ca să te prindă cântatul cucului cu stomacul gol şi nici nu este bine să auzi cântecul venind din spate sau din partea ta stângă, căci înseamnă că aduce veşti proaste. Nu ai voie sa te cerţi că este mare păcat, iar cine se cearta în această zi va avea necazuri tot anul. În final, este bine să mânănci peşte ca să fii sănătos şi vioi ca peştele în apă, iar ouăle ouate în ziua de Bună Vestire se spune că nu sunt bune de mâncat. Se mai spune ca aşa cum este ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti, potrivit aceleiaşi surse.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici