10 mai, Ziua Regalităţii. Tripla semnificaţie istorică a acestei zile

Ziua de 10 mai are o însemnătate aparte în istoria modernă a României.

Venit în ţară pe ascuns, sub paşaport fals, din cauza conflictului pe care ţara sa, Prusia, îl avea cu Imperiul Habsburgic, Carol I intră triumfător în capitala României, pe 10 mai 1866, aclamat de peste 30.000 de bucureşteni.

Odată cu acest episod, ziua de 10 mai a devenit Ziua Naţională a României, rămânând până în zilele noastre cunoscută ca Ziua Regalităţii.

Tot de 10 mai şi de Carol I se leagă o altă mare izbândă românească. În 1877, România îşi anunţă indepenedenţa în faţa Imperiului Otoman, iar cu Carol I în fruntea armatelor româneşti şi ruseşti aliate, ţara noastră îşi câştiga independenţa şi pe câmpul de luptă.


Mai trebuie să ştii că pe 10 mai 1881, într-o ceremonie fastuoasă, a avut loc încoronarea principelui Carol I ca Rege al României.

Domnia lui Carol I avea să se încheie după 48 de ani, fiind cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşţi. I-a succedat Regele Ferdinand, nepotul său, sub domnia căruia România a cunoscut cea mai vastă întindere teritorială. Dinastia Hohenzollern avea să conducă România până la abdicarea Regelui Mihai din 1947 şi preluarea puterii de către comunişti.


Trebuie să-ţi mai spun că la doi an după Revoluţie, Regele Mihai avea să se întoarcă în ţară şi să fie primit de un număr impresionant de români. Se spune că aproape un milion de oameni au ieşit în stradă să-şi vadă fostul Rege.