20 iulie 1969 - 50 de ani de la primul pas al omului pe Lună

Pe 16 iulie 1969, era lansată de la Centrul Spaţial Kennedy din SUA misiunea Apollo 11. Pe 20 iulie 1969, la ora 20.17.40 UTC, modulul lunar a aselenizat, în zona numită Mare Tranquillitatis.

Neil Armstrong a coborât pe suprafaţa lunară şase ore şi jumătate mai târziu, sub privirile a aproximativ 650 de milioane de telespectatori de pe tot cuprinsul globului. A rostit apoi probabil una dintre cele mai cunoscute fraze din istorie: "Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire".

Edwin (Buzz) Aldrin a devenit, după câteva minute, cel de-al doilea om care a păşit pe Lună.

Până în zilele noastre, pe Lună au fost doar 12 astronauţi, cel mai recent în anul 1972, potrivit unui comunicat al Agenţiei Spaţiale Române (ROSA).

Programul Artemis, coordonat de NASA în colaborare cu o serie de parteneri internaţionali, printre care şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), din care România face parte ca Stat Membru, îşi propune să schimbe acest lucru până în 2024. Aceasta este data planificată pentru aselenizarea Artemis 3, care va avea printre membrii echipajului şi prima femeie ce va păşi pe satelitul natural al Pământului. Programul Artemis îşi propune, de asemenea, să deschidă calea unei prezenţe umane pe termen lung pe Lună şi posibilitatea de exploatare comercială a acesteia, inclusiv prin zboruri private.

O serie de evenimente aniversare adresate publicului larg au loc pe teritoriul României sub egida Uniunii Astronomice Internaţionale. Cei interesaţi pot accesa un calendar al manifestărilor organizate de instituţii de învăţământ, asociaţii şi cluburi independente la adresa https://www.moonlanding50.org/lunarevents.

Câteva lucruri mai puţin cunoscute despre misiunea Apollo 11

Momentul care a marcat o epocă de aur din istoria explorării spaţiale a fost decis cu doar opt ani înainte, în 1961, când preşedintele american John F. Kennedy a promis Congresului că va duce un om pe Lună înainte de sfârşitul acelei decade, potrivit Reuters.

Armstrong aproape că nu a supravieţuit antrenamentului

Neil Armstrong se pregătea pentru a fi comandant de rezervă al misiunii Apollo 9, cu un an înainte de Apollo 11, într-un simulator, la Baza Aeriană Ellington din Houston. Aflat la o înălţime de 60 de metri, a pierdut controlul modulului lunar şi a decis să se ejecteze. Câteva secunde mai târziu, modulul s-a prăbuşit şi a luat foc, în timp ce Armstrong a plutit în siguranţă ajutat de o paraşută.

Femeile din spatele misiunii

Cercetătorul matematician Katherine Johnson de la NASA a realizat calculele pentru traiectoria misiunii Apollo 11. A fost una dintre puţinele afro-americane angajate drept "computere umane" pentru a verifica calculele la National Advisory Committee for Aeronautics (NACA), agenţia care a precedat NASA. Johnson a calculat şi traiectoria pentru zborul astronautului Alan Shepherd din 1961, primul american care a ajuns în spaţiu. În 2015, a fost recompensată cu Presidential Medal of Freedom, cea mai înaltă distincţie civilă în SUA, iar viaţa sa a fost subiectul filmului lansat în 2016 "Hidden Figures".

Un buzunar de praf lunar

După ce Neil Armstrong a făcut primul pas pe Lună, a luat o mână de roci şi praf de la suprafaţa acesteia şi le-a pus în buzunarul costumului, ca "mostră de urgenţă".

Steag fluturând

Steagul american arborat de Neil Armstrong şi Buzz Aldrin ar fi fost personalizat astfel încât să pară că flutură în atmosfera statică a Lunii. Cel mai probabil, steagul a fost culcat la sol, potrivit unor fotografii realizate recent. Buzz Aldrin spune că, atunci când modulul lunar s-a ridicat, gazele de eşapament au culcat steagul la sol.

Roci lunare

Echipa Apollo 11 a colectat aproximativ 21,5 kilograne de roci şi praf lunar. Trei minerale au fost descoperite, armalcolit, tranchilitit şi piroxferoit. Armalcolitul a fost numit după cei trei membri ai misiunii, Armstrong, Aldrin şi Collins, şi ulterior a fost descoperit pe Terra.

Germeni lunari

Pentru a preveni o contaminare cu agenţi patogeni lunari, astronauţii au fost ţinuţi în carantină trei săptămâni, într-un modul din aluminiu special construit, care includea dormitoare, bucătărie şi baie. În cele din urmă, s-a constatat că nu erau organisme vii pe Lună, iar NASA a renunţat la procedura carantinei după misiunea Apollo 14.

Aveţi ceva de declarat?

La sosirea în Honolulu, după aventura extraterestră, membrii Apollo 11 au completat în glumă formularele impuse în epocă de legea vamală şi a migraţiei. Printre obiectele de declarat s-au numărat "roci lunare şi mostre de praf ". Întrebaţi dacă există posibilitatea ca ei să răspîndească vreo boală, aceştia au răspuns: "Rămâne de stabilit".

Record în istoria televiziunii

Aproximativ 650 de milioane de persoane din lumea întreagă au urmărit momentul aselenizării pe micile ecrane. În epocă, a stabilit un record pentru cel mai urmărit eveniment televizat în SUA.

Costumele spaţiale au fost create de o companie de lenjerie intimă

Playtex, o companie de lenjerie intimă, a fost obligată iniţial să lucreze sub coordonarea unei companii spaţiale, Hamilton Standard, care a propus un costum ce a fost respins. Ulterior, Playtex a câştigat contractul cu NASA. Divizia ILC Dover care s-a desprins din Playtex creează şi în prezent costumele pentru NASA.

Preşedintele Richard Nixon a fost pregătit pentru eşecul misiunii Apollo 11

Cu două zile înainte de aselenizare, cel care se ocupa de discursurile lui Nixon, William Safire, a scris un text care să fie citit în eventualitatea în care Armstrong şi Aldrin ar fi murit. "Aceşti oameni curajoşi, Neil Armstrong şi Edwin Aldrin, ştiu că nu mai au speranţă de recuperare. Dar ştiu şi că sacrificiul lor reprezintă o speranţă pentru omenire", se arată ăn acest text, care în prezent se găseşte la Arhivele Naţionale din SUA.