A devenit deja un fenomen şi în România: Zeci de cazuri de deţinere droguri la Neversea/ Specialist: Sunt oameni ce vin special pentru acest lucru

,,Pe parcursul celor patru zile de festival, poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate au constatat 43 de infracţiuni la Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Majoritatea faptelor depistate au vizat deţinerea de droguri în vederea consumului propriu”, se arată într-un comunicat al Grupării de Jandarmi Mobilă „TOMIS” Constanţa, remis MEDIAFAX.

În ceea ce priveşte consumul de substanţe interzise la astfel de evenimente, Marian Ursan, lector universitar şi director executiv al Asociaţiei Carusel (organizaţie îşi propune imbunatatirea calitatii vietii persoanelor consumatoare de droguri si alcool) spune că mulţi tineri participă la concerte tocmai pentru astfel de experienţe.

,,Dacă cineva îşi imaginează că acolo nu se consumă droguri se înşală amarnic. Sunt oameni care vin special pentru acest lucru. Este un fenomen extins, nu este regăsit doar în România. Este o bună practică internaţională care vizează tocmai aceste evenimente. O bună practică ce înseamnă să organizezi locuri în care oamenii se pot relaxa, se pot linişti, locuri în care pot avea acces la apă, totodată, acolo pot sta de vorbă cu cineva, dacă au nevoie”, a spus, pentru MEDIAFAX, Ursan.

Sursa citată mai declară că trebuie luate măsuri de sănătate publică, chiar dacă legislaţia este restrictivă.

,,Mai mult decât atât, există modele în care se face testarea drogurilor de către organizaţii. Astfel, se pot emite alarme cu privire la ce substanţe există în spaţiile respective (la concerte, festivaluri – n.r.). Ţinând chestia asta interzisă, o să avem în continuare copii, tineri, cu probleme semnificative, vom avea în continuare părinţi îngrijoraţi şi autorităţi care vor ridica din umeri. Nu înseamnă că măsura de sănătate publică ar trebui să fie neapărat în strânsă legătură cu legislaţia. Avem de ales, ca societate, pe de o parte, ţinem sub lege acest fenomen, iar efectele se văd în continuare şi bănuiesc că părinţii sunt cei mai îngrijoraţi sau ne dăm seama cu maturitate că altceva trebuie să facem, astfel încât să putem avea aceste măsuri de reducere a riscurilor şi, dacă tot, sunt astfel de fenomene, măcar să încercăm să le controlăm, să diminuăm riscurile la care se supun”, a mai precizat acesta.

La rândul său, Valeriu Şuhan, fost ofiţer de poliţie judiciară, a declarat, pentru MEDIAFAX, că autorităţile au dat dovadă de o capacitate notabilă în asigurarea intervenţiei de specialitate pe parcursul festivalului Neversea.

,,Nu ştiu dacă cifra ca atare reprezintă un reper (în ceea ce priveşte cele 43 de fapte ce vizau deţinerea de droguri pentru consum propriu – n.r.), cert este că această cifră demonstrează încă o dată că astfel de manifestări oferă prilejul unora dintre consumatori, dar şi traficanţilor, de a se manifesta. De aceea, cred că se confirmă o dată în plus necesitatea ca geana delicată a organelor specializate ale statului să fie prezentă. Bine că a fost totul ok. În astfel de ocazii (a adunărilor mari de persoane – n.r.), se pot întâmpla lucruri dintre cele mai grave. Instituţiile de forţă ale statului au mobilizat un număr foarte mare de oameni, de ordinul sutelor”, a explicat Valeriu Şuhan.

Ultimul raport naţional privind situaţia drogurilor din România, întocmit de Agenţia Naţională Antidrog în 2018 (date aferente anului 2017), arată că, în ceea ce priveşte narcoticele, canabisul se află în topul celor mai consumate droguri. După canabis, pe locul al doilea, se situează noile substanţe psihoactive (NSP), în proporţie de 2,5%, urmate de cocaină şi LSD, câte 0,7%, ecstasy 0,5%, ciuperci halucinogene 0,4%, heroină, amfetamine şi ketamină, toate în proporţie de câte 0,3%.

Raportul mai precizează că procentul celor care consumă orice tip de drog de-a lungul vieţii este de 7,6%: ,,În anul 2017, au fost înregistrate 32 de cazuri de decese asociate în mod direct consumului de droguri şi 10 cazuri de decese indirect asociate consumului de droguri. (...) La nivel naţional, în 2017, au fost înregistrate 3018 cazuri de urgenţe medicale în care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinaţie)”.

Numărul persoanelor depistate în trafic, care au condus sub influenţa unor substanţe sau produse stupefiante, este în creştere, iar cel al minorilor implicaţi în activităţi de trafic şi consum s-a dublat.

În acest context, Poliţia Română ia măsuri de verificare a şoferilor în trafic, mai ales în perioade de vârf, precum evenimente ample sau minivacanţe. Iar în cadrul raziilor, există şi situaţii în care protagonişti sunt persoane publice.

De exemplu, duminică, şoferul unei maşini care se întorcea de la mare, în care se afla şi Bianca Drăguşanu, a fost prins la volan, după ce consumase cocaină, în cadrul unei acţiuni de verificare, la Feteşti, care a avut drept scop depistarea şoferilor aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor psihoactive. În urma testului, şoferul maşinii în care se afla fotomodelul (pe bancheta din spate) a fost depistat că a consumat cocaină, spun surse din Poliţia pentru MEDIAFAX.

De asemenea, poate fi menţionat şi cazul creatorului de modă Răzvan Ciobanu, care a murit în luna aprilie în urma unui accident rutier produs la intrarea în localitatea Săcele dinspre Năvodari, în judeţul Constanţa. Testul rapid a indicat prezenţa de droguri în sângele lui Răzvan Ciobanu.

Însă există şi exemple de persoane publice vizate de dosare de trafic de droguri.

Cel mai recent caz este din aprilie 2019: Mihai Pleşu, fiul filosofului Andrei Pleşu, a fost acuzat de procurorii DIICOT de trafic de droguri de risc în formă continuată şi trafic de droguri de mare risc în formă continuată.

Iar în 2017, Ştefan Cătălin Ion, cunoscut de public drept Cheloo, a încercat să vândă droguri unui poliţist sub acoperire şi a fost prins de către procurorii DIICOT Ploieşti, în timpul unei percheziţii, cu 10 grame de canabis. Acesta şi-a recunoscut faptele şi a fost condamnat de Tribunalul Prahova la 2 ani de închisoare cu suspendare şi la o perioadă de supraveghere de 4 ani, precum şi la o amendă penală echivalentă cu 180 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Un alt rapper român, Tudor Sişu, membru al trupei La Familia, a fost condamnat în repetate rânduri pentru trafic de droguri şi consum de droguri, în 2003, 2005 şi 2011.