A fost rezolvat misterul modelelor în formă de fagure ale deşerturilor de sare

  • Oamenii de ştiinţă au rezolvat enigma misterioaselor modele în formă de fagure de miere care se găsesc în deşerturile de sare din întreaga lume.
  • Anterior se credea că acea crustă de sare a deşertului se usucă şi că se formează fisuri în jurul cărora se dezvoltă modelele.
Urmărește
1397 afișări
Imaginea articolului A fost rezolvat misterul modelelor în formă de fagure ale deşerturilor de sare

A fost rezolvat misterul modelelor în formă de fagure ale deşerturilor de sare

Deşerturile de sare apar în zone precum Badwater Basin din Death Valley, California, şi Salar de Uyuni din Chile, pe care fanii Star Wars: The Last Jedi îl vor recunoaşte ca fiind fundalul planetei deşertice Crait.
 
Noul studiu sugerează că forma şi dimensiunea modelului în formă de fagure de miere s-ar putea datora mişcării apei saline, cu o concentraţie ridicată de sare dizolvată, sub suprafaţă.
 
Cercetătorii de la Universitatea Nottingham Trent şi de la Universitatea Tehnică Graz din Austria susţin că dimensiunea constantă a elementelor şi viteza cu care modelele se dezvoltă pot fi, de asemenea, atribuite acestui fapt, potrivit Independent.
 
Anterior se credea că crusta de sare din deşert se usucă şi că se formează fisuri, în jurul cărora cresc modelele.
 
O altă sugestie a fost că crusta de sare creşte continuu şi se îndoaie din cauza lipsei de spaţiu, formând modelele.
 
Cu toate acestea, niciuna dintre aceste teorii nu a explicat dimensiunea consistentă, întotdeauna între unu şi doi metri, şi forma de fagure de miere.
 
Dr. Lucas Goehring, profesor asociat de fizică la Şcoala de Ştiinţă şi Tehnologie a Universităţii Nottingham Trent, a declarat: „În deşerturile de sare, primul lucru pe care îl vezi, aproape singurul lucru pe care îl vezi, este un mozaic nesfârşit de hexagoane şi alte forme ordonate. Modelele de la suprafaţă reflectă răsturnarea lentă a apei sărate în interiorul solului, un fenomen oarecum asemănător cu celulele de convecţie care se formează într-un strat subţire de apă clocotită”.
 
„Deşi frumos, vântul care suflă peste deşerturile sărate este o sursă majoră de praf atmosferic, iar rezultatele noastre vor ajuta la înţelegerea unor procese ca acesta în mediile deşertice”.
 
Cercetătorii au efectuat experimente de laborator pentru a vedea cum se mişcă apa sărată în solurile nisipoase şi au analizat modelele în diferite condiţii.
 
În cadrul a două studii de teren în California, ei au observat tiparele în natură şi au colectat probe pentru a demonstra că curenţii din subsol reflectă tiparele vizibile la suprafaţă.
 
Deşerturile sărate în care apar aceste modele nu sunt uscate, iar apele subterane foarte sărate ajung adesea până la a se afla direct sub crusta de sare.
 
Deşi oamenii ar ajunge rapid la această apă săpând cu mâna, aceasta ar fi mult prea sărată pentru a fi băută.
 
Când această saramură se evaporă apoi sub soarele fierbinte de vară, sarea rămâne, făcând ca apa subterană aflată direct sub suprafaţă să fie mai sărată şi, prin urmare, mai grea decât apa proaspătă care încă se ascunde sub ea.
 
Dacă această diferenţă de salinitate este suficient de mare, apa mai sărată de la suprafaţă începe să se scufunde, în timp ce apa mai proaspătă se ridică de jos.
 
Cercetările sugerează că atunci când mai multe role de convecţie se dezvoltă unul lângă altul în sol, acestea sunt strânse împreună şi produc modele hexagonale, asemănătoare unor alveole, de-a lungul marginilor cărora apa foarte sărată se scufundă în jos.
 
Acolo unde există un conţinut deosebit de ridicat de sare, sarea se cristalizează şi ea mai mult la suprafaţă.
 
În timp, crusta rezultată formează cocoaşele şi marginile ridicate care creează modelul de sare în formă de fagure de miere.
 
Studiul, la care au participat Institutul Max Planck pentru dinamică şi autoorganizare, Universitatea din Southampton, Universitatea din Leeds, Universitatea din Gottingen şi Universitatea din Oxford, este publicat în revista Physical Review X.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici