Aceasta este întâmplarea pe care Moş Crăciun nu o va uita niciodată

Eric Schmitt-Matzen, în vârstă de 60 de ani, este un bărbat care îl interpretează pe Moş Crăciun în fiecare an, la cel puţin 80 de evenimente, majoritatea desfăşurate în spitale. 

Deşi întâlneşte mii de copii - toţi speciali -, un băieţel, de 5 ani, a reuşit să îl marcheze. În urmă cu o lună, Eric ajunsese acasă după o zi lungă de muncă, când a primit un telefon urgent de la o asistentă care lucrează la unul dintre spitalele în care ”Moşul” împarte cadouri.

Asistenta i-a explicat bărbatului că are într-un salon un ”băieţel foarte bolnav” care vrea să îl vadă pe Moş Crăciun şi că nu are mult timp la dispoziţie. ”Trebuie să vii acum”, i-a spus aceasta la telefon.

Un sfert de oră mai târziu, Moşul  era în spital. Mama băieţelului i-a dat o jucărie, pe care acesta urma să o dea cadou.

”Am analizat rapid situaţia şi le-am spus tuturor: dacă o să vă pierdeţi cu firea, vă rog să părăsiţi camera. Dacă vă văd că plângeţi, o să cedez şi eu şi nu îmi voi putea face treaba”, le-a spus atunci Eric rudelor micuţului.

”Când m-am întors, unde era toată lumea? Deja erau afară, pe hol şi plângeau”, a mai povestit bărbatul.
În timp ce familia băieţelului privea pe geam, Schmitt-Matzen, s-a apropiat de băiat: ”Zăcea acolo, atât de slăbit...arăta de parcă era pe cale să adoarmă”.

”M-am aşezat pe patul lui şi l-am întrebat: Ce am auzit? Că vei rata viitorul Crăciun? Nu ai cum să lipseşti de Crăciun. De ce? Pentru că eşti spiriduşul meu numărul 1”. 

Micuţul s-a uitat înspre Moş Crăciun, apoi a schiţat un zâmbet: ”Chiar sunt?” Schmitt-Matzen l-a asigurat că da, apoi i-a oferit jucăria.

”Ei îmi spun că urmează să mor”, i-a spus micuţul lui Schmiitt. ”Cum ştiu că o să ajung unde trebuie să ajung?”.
Schmitt-Matzen i-a răspuns: ”Când ajungi acolo, le spui că eşti spiriduşul numărul 1 al lui Moş Crăciun. Ştiu sigur că te vor lăsa să mergi mai departe dacă le spui asta”.

Băieţelul s-a ridicat să-i dea o îmbrăţişare moşului. Mai avea o singură întrebare: ”Moşule, poţi să mă ajuţi?”. Acestea aveau să fie ultimele sale cuvinte.

”Mi-am înfăşurat mâinile în jurul lui. Înainte să apuc să răspund, a murit exact acolo”, a povestit Schmitt-Matzen. ”Era în braţele mele când l-am simţit că a murit”.

”M-am uitat spre tavan, apoi au început să-mi curgă lacrimile pe obraz. L-am lăsat să stea acolo, am continuat să îl îmbrăţişez şi să îl ţin”. Bărbatul a mai povestit că după aceea, familia şi-a dat seama ce s-a întâmplat, au dat năvală în salon şi au început să plângă.
”Am plecat cât de repede am putut. Am petrecut patru ani în armată şi am văzut destule chestii la viaţa mea, dar am plecat de acolo distrus”.

Întreaga experienţă l-a copleşit pe Schmitt-Matzen, care a plâns tot drumul înapoi spre casă. ”Ba chiar a trebuit să trag pe dreapta de câteva ori ca să îmi revin”, a recunoscut bărbatul.

”Am fost de neclintit 3 zile. Mi-a luat mai mult de două săptămâni ca să nu mă mai gândesc la asta tot timpul”, a mărturisit Schmitt-Matzen.

Experienţa l-a marcat atât de tare, încât a vrut să renunţe la costumarea în Moş Crăciun, dar apoi s-a gândit la toţi copiii bolnavi, a căror ultimă durinţă este să îl vadă pe Moş Crăciun.