Informaţia a fost făcută publică de Institutul Max-Planck de fizică extraterestră din Garching, în apropiere de Munchen, Germania.
Universul este compus în proporţie de 95% din substanţe a căror compoziţie este încă necunoscută: materie întunecată (21%) şi energie întunecată (75%). Restul, cam 4 – 5% este format din materie obişnuită (protoni, neutroni).
Însă toate galaxiile descoperite până în prezent nu conţineau decât pe jumătate materie obişnuită, numită şi barionică.
Datorită telescopului XMM-Newton cu raze X al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), astrofizicienii de la Max-Planck şi de la alte două institute olandeze au detectat un fragment din ceea ce ar trebui să fie cealaltă jumătate a acestei materii obişnuite. Ea este situată în părţi ale Universului relativ vide, între două sau mai multe grupuri de galaxii.
Este vorba în acest caz de un "pod" de gaz cald şi foarte puţin dens care leagă două grupuri de galaxii, Abell 222 şi Abell 223, aflate la o distanţă de aproximativ 2,3 miliarde de ani lumină de Pământ (un an lumină = 9.460 de miliarde de kilometri).
Spre deosebire de altele, această constelaţie se afla în mira din dreapta a telescopului, podul gazos putând fi observat din faţă.
Gazul cu temperatura cuprinsă între 10.000 şi un milion de grade, "este probabil partea cea mai densă şi mai caldă a gazului răspândit în cosmos, care ar putea constitui aproximativ jumătate" din materia obişnuită, a declarat pentru ESA Norbert Werner, coordonator al studiului, publicat în revista americană Astronomy and Astrophysics Letters.
"Până în prezent, nu puteam observa decât grupurile de galaxii sau nodurile dense ale pânzei Universului. Acum începem să vedem firele imensei pânze de păianjen cosmice", a explicat astrofizicianul Aurora Simionescu de la Institutul Max-Planck.
"Pentru a înţelege distribuţia materiei în Univers, trebuie să observăm şi alte sisteme ca acesta", a concluzionat Werner de la Institutul olandez de cercetări spaţiale (SRON).