ADN-ul lui Gabriele D'Annunzio, pionier al fascismului, recreat pe baza unor pete de spermă lăsate într-o batistă

Gabriele D'Annunzio a lăsat acea batistă la una dintre amantele sale, contesa Olga Levi Brunner, a anunţat joi o fundaţie înfiinţată cu scopul de a onora memoria scriitorului italian. Este pentru prima dată când oamenii de ştiinţă au folosit o tehnică inovatoare, care le-a permis să reconstruiască ADN-ul unei persoane decedate, fără să mai fie nevoie de exhumarea rămăşiţelor sale pământeşti.

Experţii italieni din Cagliari, un oraş din Sardinia, au făcut această descoperire analizând o batistă ce prezenta pete de spermă, pe care Gabriele D'Annunzio a lăsat-o amantei sale, contesa Olga Levi Brunner, ca suvenir al unei nopţi pline de pasiune, în 1916, se afirmă într-un comunicat de presă dat publicităţii de fundaţia Il Vittoriale degli Italiani.

Cercetătorii italieni au examinat, la cererea fundaţiei, diverse obiecte care i-au aparţinut poetului şi scriitorului italian, inclusiv o scrisoare a contesei Brunner şi o periuţă de dinţi cu mâner din fildeş.

Graţie noii tehnici, oamenii de ştiinţă italieni nu au avut nevoie de exhumarea rămăşiţelor pământeşti pentru a recrea ADN-ul acestui personaj excentric.

ADN-ul său a fost apoi comparat cu ADN-ul lui Federico D'Annunzio, strănepotul celebrului erou naţionalist italian, admirat şi controversat, foarte iubit pentru misiunile sale militare pline de eroism, desfăşurate solitar şi care demonstrau o îndrăzneală extremă, împotriva fostului Imperiu austro-ungar.

"O «infracţiune» comisă în urmă cu 100 de ani a fost elucidată", a declarat, cu umor, fundaţia Il Vittoriale degli Italiani într-un comunicat.

Gabriele D'Annunzio (12 martie 1863 - 1 martie 1938), prinţ de Montenevoso, a fost un scriitor, poet, jurnalist şi dramaturg italian care a luptat şi ca soldat în Primul Război Mondial. D'Annunzio a ocupat un loc proeminent în literatura italiană din 1889 până în 1910, iar după aceea, a devenit foarte influent în viaţa politică italiană din 1914 până în 1924. Era cunoscut de întreaga societate italiană sub poreclele "Il Vate" ("Poetul") şi "Il Profeta" ("Profetul").

Numele lui a fost asociat cu un curent literar, decadentism, care s-a întrepătruns adeseori cu simbolismul francez şi cu estetismul britanic. Operele sale au marcat o îndepărtare de naturalismul romanticilor târzii, fiind în acelaşi timp senzoriale şi mistice, influenţate de textele lui Friedrich Nietzsche. A avut aventuri cu multe femei celebre, iar cele cu Eleonora Duse şi Luisa Casati au fost intens mediatizate în presa din epocă.

În timpul Primului Război Mondial, s-a schimbat percepţia societăţii italiene asupra scriitorului Gabriele D'Annunzio, care a devenit dintr-o personalitate literară un erou de război celebru pe plan naţional. A luptat în trupele italiene de elită şi a organizat raidul aerian asupra Vienei pe 9 august 1918. Ca urmare a reacţiei naţionaliste italiene faţă de Conferinţa de Pace de la Paris, Gabriele D'Annunzio a înfiinţat Regenţa italiană din Carnaro, un stat italian care a existat pentru scurt timp, în oraşul Fiume (în prezent Rijeka, aflat în Croaţia), în care scriitorul italian s-a autoproclamat duce. Constituţia acelui stat - ce nu a fost recunoscut pe plan internaţional - preciza că muzica era principiul său fundamental. Unele dintre ideile sale au stat la baza fascismului italian şi au influenţat doctrina politică adoptată de Benito Mussolini, de regimul căruia însă Gabrielle D'Annunzio s-a distanţat în mod public.