ADN-ul unei gume de mestecat folosite acum 10.000 de ani, analizat de cercetători

Totul a început când "guma de mestecat" a fost găsită în urmă cu 30 de ani, lângă oasele unui sit arheologic vechi de 9.700 de ani, Huseby Klev, la nord de oraşul Gothenburg, în vestul Suediei. Aceasta este una dintre cele mai vechi zone cu fosile umane din ţară.

Guma, realizată din bucăţi de scoarţă de mesteacăn impregnate cu salivă, a fost mestecată de adolescenţi de ambele sexe, conform declaraţiilor lui Anders Gotherstrom, coautor al studiului publicat în revista Scientific Reports.

Se crede că vânătorii mestecau răşina în principal pentru a o folosi ca lipici la asamblarea uneltelor şi armelor, deşi nu se exclud şi scopuri medicinale sau doar pentru plăcere.

ADN-ul unui tip de "gumă de mestecat" folosit de adolescenţii din Suedia în urmă cu 10.000 de ani aruncă o nouă lumină asupra dietei şi sănătăţii orale din Epoca de Piatră, au declarat marţi cercetătorii.

Guma de mestecat este formată din bucăţi de smoală din scoarţă de mesteacăn, o răşină neagră asemănătoare cu gudronul, şi este combinată cu salivă, cu urme de dinţi clar vizibile. Însă, ceea ce a captivat atenţia cercetătorilor a fost faptul că analizând ADN-ul gumei, au putut trasa dieta adolescenţilor din acea perioadă. Surprinzător, rezultatele au arătat că tinerii consumau carne de cerb, păstrăv şi alune. De asemenea, în guma de mestecat s-au găsit urme ale unor alimente precum măr, raţă şi vulpe, potrivit AFP.

În plus, într-o bucată mestecată de o adolescentă, cercetătorii au găsit "un număr de bacterii care indică un caz sever de parodontită", o infecţie gravă a gingiilor.

Pentru arheologi, descoperirea aduce în prim-plan inclusiv o conexiune directă între artefacte, ADN şi oameni.