Afiş cu Marlene Dietrich, disputat de fiul unui colecţionar evreu şi de un muzeu berlinez

Peter Sachs, în vârstă de 70 de ani, care trăieşte în Florida, a depus plângere împotriva Muzeului istoric german, cerând restituirea afişului filmului "Blonde Venus", de Josef von Sternberg, în care starul german din perioada de dinaintea celui de-al doilea război mondial îi dădea replica lui Cary Grant, a explicat, pentru AFP, Matthias Druba, avocatul lui Sachs.

Afişul face parte dintr-o prestigioasă colecţie de aproximativ 4.000 opere de artă grafică, această aparţinând, la rândul ei, unui ansamblu de 12.000 de afişe confiscate în epoca nazistă de la Hans Sachs, tatăl lui Peter.

Avocaţii lui Peter Sachs sunt angajaţi de ani de zile într-o bătălie cu muzeul pentru a încerca să recupereze această colecţie, în prezent proprietate a statului german.

Dar, deocamdată, ei au decis să-şi concentreze eforturile juridice numai pe "Blonde Venus" din cauza costurilor procedurilor, în speranţa că o victorie pe acest front ar putea fi apoi extinsă la restul colecţiei.

Hans Sachs, dentist evreu berlinez, s-a exilat în 1938 în SUA, unde a şi murit, în 1974. După război, el şi-a crezut mult timp colecţia dispărută şi a acceptat, în 1961, o despăgubire de 225.000 mărci (echivalentul a peste 500.000, la valoarea de azi), plătită de Germania de Vest, cu puţin timp înainte de a afla că circa 3.500 de afişe apăruseră în Germania de Est comunistă.

Muzeul istoric german, unde colecţia este stocată în rezervă şi nu a fost nicicând prezentată publicului, consideră că problema proprietăţii colecţiei a fost definitiv reglată prin acordul încheiat în anii 60 şi acceptat de Sachs tatăl.

Însă fiul colecţionarului, care doreşte ca, într-o zi, operele să poată fi văzute de publicul larg, consideră că tatăl său a acceptat acordul întrucât atunci nu exista nicio speranţă de a-şi revedea colecţia, la acea vreme "înţepenită" de cealaltă parte a Cortinei de fier.

Colecţia Sachs include, în afară de numeroase afişe de cinema, opere ale unor mari artişti de la finele secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, printre care Käthe Kollwitz, Max Slevogt, sau Max Klinger.