Alăptarea la sân dezvoltă coeficientul de inteligenţă

Copiii pentru care alăptarea la sân s-a dovedit benefică la nivel de dezvoltare cognitivă sunt purtători ai unei versiuni particulare a unei gene numită FADS2.

Totuşi, subliniază acest studiu, alăptarea nu este suficientă pentru dezvoltarea coeficientului de inteligenţă, care depinde şi de alţi factori de mediu, precum familia, clasa socială, şi genetici.

Pentru acest studiu au fost monitorizaţi 3.000 de bebeluşi hrăniţi la sân din Marea Britanie şi Noua Zeelandă. Copiii purtători ai variaţiei genei FADS2 aveau un coeficient de inteligenţă mai mare, în medie, cu 6,8 puncte faţă de ceilalţi care nu prezentau în organism această genă.

Această diferenţă este valabilă indiferent de mediul socio-economic din care provine copilul, coeficientul de inteligenţă al mamei, greutatea bebeluşului la naştere sau vârsta mamei în timpul sarcinii.

"Timp de cel puţin un secol, discuţiile despre inteligenţă s-au bazat pe diferenţa dintre "moştenit" şi "dobândit". Am descoperit că cele două elemente funcţionează împreună", a declarat Terrie Moffitt, profesor de psihologie şi ştiinţe neurologice la Universitatea Duke şi King's College din Londra, coautor al acestui studiu.

Gena FADS2 a fost studiată de cercetători pentru că produce o enzimă, care se găseşte în laptele matern şi care ajută la transformarea acizilor graşi alimentari în acizi graşi polinesaturaţi, care se acumulează în creier în timpul primelor luni după naştere. Anumiţi cercetători cred că această enzimă poate avea o influenţă asupra dezvoltării inteligenţei cognitive.

Ideea potrivit căreia laptele matern contribuie la creşterea coeficientului de inteligenţă a apărut în 1929 în revistele ştiinţifice.

Un studiu publicat în urmă cu un an în British Medical Journal sugera că diferenţele de dezvoltare cognitivă nu sunt provocate de alăptare, ci de profilul social al mamei care alăptează şi de mediul familial.

Un alt studiu publicat luni indică faptul că bebeluşii hrăniţi la sân prezintă cu 55% mai puţine riscuri de a dezvolta ulterior maladii cardiace faţă de bebeluşii hrăniţi cu biberonul. Studiul, realizat de profesorul Nisha Parikh, cardiolog la Centrul medical Beth Israel Deaconess din Boston, indică faptul că bebeluşii hrăniţi la sân beneficiază de un nivel superior de HDL - colesterol bun - care contribuie la prevenirea maladiilor cardiace. La studiu au participat 393 de mame şi cei 962 de copii ai lor.