”Soldaţii-raţă”, arma secretă a unei vinării vechi de 300 de ani
Inspirată de raţele folosite pentru a îndepărta dăunătorii din orezăriile din Asia, vinăria apelează la serviciile a aproximativ 1.600 de raţe în cadrul efortului său de a face producţia de vin mai durabilă.
„Eu le numesc pe raţele noastre soldaţii podgoriilor noastre”, spune directorul general Corius Visser. „Ele mănâncă afide, melci, viermi mici, le menţin complet lipsite de dăunători”.
Specia, raţa alergătoare indiană, nu poate zbura, are o poziţie particulară, verticală şi un simţ al mirosului foarte dezvoltat. Trupele de raţe sunt ademenite într-un circuit de 14 zile prin podgorie, mâncând şi fertilizând solul pe parcurs, potrivit CNN.
„Concediul anual” al raţelor are loc în timpul culesului, pentru că ele ar mânca strugurii. În acest timp, ele se hrănesc pe păşunile deschise ale fermei, înoată într-un lac din apropiere şi sunt supuse unei creşteri selective, spune Visser.
Ouăle de raţă sunt consumate în restaurantul podgoriei, dar niciodată raţele însele, „ar fi ca şi cum ai mânca un coleg”, a declarat Gavin Moyes, managerul sălii de degustare a domeniului.
„Lumea se îndepărtează de o agricultură mai convenţională pentru (a fi) un pic mai organică”, explică Visser. „Pentru Vergenoegd, este un mare obiectiv… să avem mai puţină influenţă asupra Pământului, solului şi mediului”.
Alte iniţiative sustenabile includ o instalaţie de energie solară extinsă şi o parte de conservare a zonelor umede de 25 de hectare din cadrul fermei.
Sistemul ingenios de combatere a dăunătorilor de la Vergenoegd Löw a fost implementat încă din anii 1980, dar frenezia de hrănire pe bază de păsări ar putea în curând să îşi întindă aripile.
În calitate de viticultor de pionierat cu influenţă în industrie, viţa de vie este cultivată pe proprietate încă de la sfârşitul secolului al XVII-lea, Vergenoegd Löw speră să-i convingă şi pe alţii să adopte abordarea sa.
Visser spune că podgoria plănuieşte să vândă 750 de raţe altor podgorii şi să refacă numărul acestora prin creşterea păsărilor. „Putem fi într-o poziţie în care să spunem că avem (nu doar) cele mai bune raţe alergătoare din Africa de Sud, ci şi din lume„, susţine Visser.
„Cred că industria însăşi are potenţialul de a se implica mai mult în moduri experimentale”, adaugă el. Acest lucru necesită bani, iar creşterea preţului vinurilor sud-africane pe piaţa mondială ar putea ajuta la finanţarea iniţiativelor ecologice ale Vergenoegd Löw şi ale altor podgorii.
„Dacă reuşim să realizăm acest lucru, putem apoi să investim înapoi o parte din acest (venit) în oamenii noştri, în pământurile noastre şi să devenim mai sustenabili”, spune Visser.