Animaţia în Germania: De la fascinaţia lui Hitler pentru filme la manipularea prin imagini şi muzică

Ulrich Wegenast, director artistic al Festivalului de Film de Animaţie de la Stuttgart, care a fost invitat la Anim'est Chişinău, a vorbit pentru MEDIAFAX despre felul în care a evoluat filmul de animaţie în Germania, povestind, printre altele, şi despre fascinaţia lui Adolf Hitler pentru acest gen.

Urmărește
360 afișări
Imaginea articolului Animaţia în Germania: De la fascinaţia lui Hitler pentru filme la manipularea prin imagini şi muzică

Animaţia în Germania: De la fascinaţia lui Hitler pentru filme la manipularea prin imagini şi muzică (Imagine: Dorina Calin)

Ulrich Wegenast, director artistic şi programator al Festivalului de Film de Animaţie de la Stuttgart şi membru al comitetului director al departamentului pentru film, televiziune şi radio al Institutului Goethe, a curatoriat, la cea de-a patra ediţie a Festivalului Anim'est de la Chişinău (30 octombrie - 2 noiembrie), programul "Artă, Politică şi Propagandă în Germania după 1945".

Filmul de animaţie german are o istorie consistentă, de mai bine de 100 de ani, timp în care a reuşit să obţină două premii Oscar şi a produs o serie apreciabilă de nume recunoscute pe plan naţional, dar şi internaţional. Acestora li se adaugă, însă, şi perioadele mai puţin faste. Selecţia realizată de Ulrich Wegenast la Anim'est Chişinău a prezentat rolul animaţiei în artă, politică şi propagandă, în cele două Germanii, de Est şi de Vest, după cel de-Al Doilea Război Mondial.

De asemenea, Ulrich Wegenast a prezentat, pe scurt, pentru MEDIAFAX modul în care a evoluat filmul de animaţie în Germania. Acesta a precizat că animaţia din Germania a fost întotdeauna foarte conectată cu dezvoltarea politică din ţară, atât în ceea ce priveşte conţinutul, cât şi partea estetică.

Punctul de pornire al animaţiei a fost înainte de Primul Război Mondial, moment în care au apărut primele reclame, în 1909. Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, filmele de animaţie au fost folosite pentru propagandă.

"Cred că primul cel mai important eveniment în filmul animat a fost între Primul şi Al Doilea Război Mondial, deoarece s-au afirmat noi cineaşti, care veneau din filmul de artă şi au făcut multe filme de animaţie experimentale abstracte, precum Oskar Fischinger, Walter Ruttmann. De asemenea, era şi o dezvoltare la nivel internaţional", a declarat Ulrich Wegenast, precizând că, în acea perioadă, au venit în Germania oameni, precum Viking Eggeling, care au produs filme abstracte. În acest sens, Ulrich Wegenast o aminteşte şi pe Lotte Reiniger, care a fost una dintre primele femei ce au făcut animaţii. Astfel, un film foarte important din acea perioadă este "Prince Ahmed", considerat primul lungmetraj de animaţie cu siluete.

Ulrich Wegenast a menţionat că, în acea perioadă, era o diversitate de animaţii, erau filme abstracte, filme cu siluete, dar şi filme tradiţionale. Însă, din cauza naziştilor, acest avânt a fost stopat, potrivit lui Ulrich Wegenast.

Cu toate acestea, naziştii au fost foarte interesaţi de animaţii, pe care le foloseau ca instrumente de manipulat oameni. Făceau acest lucru într-un mod foarte subtil, este de părere cineastul german.

"Ei (naziştii, n.r.) voiau să distreze, ei voiau aceste filme animate drăguţe, dar era un mesaj în spate, care era rasist şi fascist", a mai spus Ulrich Wegenast, precizând că şi-au dorit să adapteze animaţii după Walt Disney, să fie o competiţie.

Ulrich Wegenast a mai vorbit pentru MEDIAFAX despre fascinaţia lui Adolf Hitler pentru animaţii, precum şi despre plăcerea cu care Joseph Goebbels, ministrul propagandei publice în timpul regimului nazist, urmărea acest gen de filme.

"Este puţin ciudat să ai această imagine cu Adolf Hiter, cea mai crudă persoană din lume, stând în faţa unui ecran de cinematograf privat şi urmărind filme Walt Disney cu Mickey Mouse. Este de necrezut", a mai spus Ulrich Wegenast, precizând că şi-au dorit ca Germania să devină "o superputere" a animaţiei, însă acest lucru nu le-a reuşit. Deşi au fondat compania Deutsche Zeichenfilm GmbH, în încercarea de a contura o industrie a animaţiei cât mai puternică, planul lor n-a reuşit, fiind făcut un singur film.

Situaţia s-a schimbat după cel de-Al Doilea Război Mondial, când n-a mai fost o perioadă bună pentru animaţii.

"Erau câteva reclame în Germania de Vest şi mulţi dintre oamenii care lucrau pentru nazişti şi pentru filmele de animaţie au continuat să lucreze şi să producă reclamele animate. Era o parte din miracolul economic. În Germania de Est a fost aceeaşi situaţie ca în alte ţări comuniste est-europene. Era un singur studio, care a fost fondat în 1955 şi a produs foarte multe filme", a mai afirmat Ulrich Wegenast, precizând că, deşi majoritatea erau animaţii pentru copii, dacă erau urmărite cu atenţie, acestea ascundeau mesaje despre comunism şi despre duşmanii din lumea vestică.

Acea perioadă nu a fost interesantă pentru animaţii, este de părere Ulrich Wegenast, care spune că s-au făcut doar câteva filme-colaj interesante, însă nu se puteau compara cu cele din Statele Unite ale Americii, de exemplu.

Filmul de animaţie a cunoscut o creştere spectaculoasă în anii 1980, apoi, după căderea Zidului Berlinului, animaţia s-a dezvoltat foarte rapid şi au fost produse atât lungmetraje, cât şi scurtmetraje.

Ulrich Wegenast consideră, totuşi, că dezvoltarea industriei cinematografice are legătură şi cu finanţările primite din partea statului şi de la finanţatorii privaţi.

În prezent, spune Ulrich Wegenast, una dintre problemele din Germania este că televiziunea nu prea este interesată de animaţii, astfel că doar canalele pentru copii plătesc pentru filmele de acest tip şi nici acestea foarte mult.

"Deci, în comparaţie cu Franţa, suntem în continuare o ţară mică în ceea ce priveşte animaţiile. Cred că educaţia este de prima mână, dar problema este ce se întâmplă după ce îţi termini studiile. Mulţi oameni pleacă în Statele Unite, lucrează pentru Pixar (Pixar Animation Studiosn n.r.), mulţi se întorc, dar cred că ne trebuie o structură mai bună de finanţare a filmelor", a mai spus Ulrich Wegenast pentru MEDIAFAX.

În ceea ce priveşte propaganda din filmele de animaţie care se fac în prezent, Ulrich Wegenast a spus că aceasta nu mai există în mod evident, însă sunt multe filme animate satirice. Plus că multe filme animate despre Germania arată partea frumoasă, iar problemele sunt ignorate.

De asemenea, Ulrich Wegenast a afirmat că există şi aspecte negative în filmele de animaţie. În acest sens, dă exemplul grupului terorist National Socialist Underground, care a ucis oameni în Germania, după care a arătat înregistrări video cu persoanele ucise, folosind imaginea Panterei Roz, precum şi muzica - detalii pe care multă lume le cunoaşte.

"Cred că acesta este un aspect negativ al animaţiei. Toată lumea poate face animaţii într-un mod pozitiv, dar şi într-un mod negativ", a mai spus Ulrich Wegenast, menţionând că imaginile şi muzica sunt încă instrumente foarte puternice, prin care se pot manipula oameni din întreaga lume, mai bine decât prin cuvinte.

Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim'est de la Chişinău a avut loc în perioada 30 octombrie - 2 noiembrie, timp în care copii, tineri, dar şi adulţi au avut şansa de a viziona cele mai reuşite filme de animaţie ale anului.

Partenerii festivalului au fost Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), Institutul Cultural Român (ICR), Goethe - Institut Bucureşti, Centrul Cultural German Akzente, Alianţa Franceză, Ministerul Culturii din Republica Moldova, Primăria Municipiului Chişinău, ICR Mihai Eminescu, Ambasada României în Republica Moldova şi Moldova Film.

Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim'est este organizat de Asociaţia culturală Este'n'est şi ALTFilm. La Bucureşti, Festivalul Anim'est s-a desfăşurat în perioada 3 - 12 octombrie.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici