Anul Haydn 2009, inaugurat cu fast în Austria

"Anul muzical Haydn 2009" a fost inaugurat, marţi, cu mult fast, printr-o serie de concerte dirijate de Nikolaus Harnoncourt, în castelul familiei princiare Esterhazy, ai cărei membri au fost mentorii lui Haydn, între anii 1761 şi 1790. Acest proiect cultural va continua până pe 11 noiembrie cu o serie de manifestări deschise publicului.

Josef Haydn s-a născut pe 31 martie 1732, în satul Rohrau, la sud de Eisenstadt.

Peste 550 de lucrări, inclusiv un portret al compozitorului, care este expus, în mod normal, în castelul Windsor, dar care a fost împrumutat de regina Marii Britanii, au fost repartizate în 38 de săli din cele patru muzee din Eisenstadt, provocându-i pe vizitatori la un veritabil "joc interactiv" de descoperire a "fenomenului Haydn".

Potrivit organizatorilor expoziţiei, liantul acestei expoziţii este muzica lui Josef Haydn, care propune spectatorilor o serie de documente originale, precum primele partituri şi primele instrumente muzicale ale compozitorului austriac. De asemenea, sunt expuse mărturii ale celor care l-au cunoscut, precum şi fragmente din corespondenţa privată a artistului, alături de pasaje din numeroasele lui compoziţii muzicale, ce sunt difuzate în difuzoare.

Angajat în 1761 de prinţul Paul Anton Esterhazy ca adjunct al maestrului Gregor Josef Werner, Josef Haydn, pe atunci în vârstă de 31 de ani, trebuia să şteargă impresia negativă creată de permanentele critici ale maestrului său, care îl acuza adeseori că era doar "un tânăr nebun şi obsedat de modă", a povestit curatorul Theresa Gabriel, în faţa pantofilor cu toc ai lui Haydn, de culoarea roşu aprins.

Viaţa la curtea princiară era foarte strict reglementată şi impunea uniforme pentru toţi angajaţii, în funcţie de rangul fiecăruia. Uniforma lui Haydn era albastru-pal, ornată cu broderie argintie. "El trăia izolat în castelul Esterhazy, în mijlocul provinciei Burgenland, dar a recunoscut în corespondenţa lui că această linişte a fost benefică pentru compoziţiile sale", a explicat Theresa Gabriel.

În schimb, familia Estherhazy, membră a cercului restrâns de prieteni ai împăratului, primea mulţi invitaţi, iar acest fapt i-a permis lui Haydn să îşi facă cunoscut talentul foarte rapid. În opinia muzicologilor, Haydn a organizat peste 1.000 de reprezentanţii ale operelor sale în castelele familiei Esterhazy, între 1780 şi 1790, unde aveau loc "Sărbătorile Baroce", care se bucurau de un renume internaţional.

Pentru a evita orice confuzie între compoziţiile, Josef Haydn a început, încă din 1763, să alcătuiască un catalog al operelor sale. Primele volume ale acestui catalog sunt expuse în castelul din Eisenstadt. Haydn a cerut să i se facă mai multe copii ale compoziţiilor, pentru ca acestea să poată fi interpretate în saloanele din Viena, unde se bucura de admiraţia doamnelor melomane.

În 1766, compozitorul s-a mutat în propria lui casă din Eisenstadt, unde a locuit timp de 12 ani cu soţia lui, Ana Aloysia, rămânând în continuare în serviciul familiei Esterhazy. Această căsuţă, situată la câteva sute de metri de castel, transformată şi ea în muzeu, spune povestea vieţii private a lui Haydn, aşa cum era el în realitate şi când nu purta celebra lui perucă. El dormea pe un pat de campanie alături de pianul său şi se certa foarte des cu o vecină din cauza unui gard de lemn.

Această mutare i-a permis lui Haydn să se distanţeze puţin de exigenţele muzicale ale prinţului Esterhazy. El a putut, astfel, în liniştea casei sale, să scrie opere considerate a fi "mai moderne", pe care şi le-a promovat singur în faţa editurilor din străinătate.

La doi paşi de casa sa, muzeul diocezei îi invită pe turişti să descopere operele liturghice ale lui Josef Haydn, printre care se află şi 12 mese. Patru dintre chiliile foştilor călugări, cu ziduri albe şi mobilate doar cu o bancă de lemn şi un amvon, îi ajută pe vizitatori să pătrundă mai bine în universul "fenomenului Haydn".