Anul în care Vaticanul va deschide arhivele secrete ale papei din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

Cercetătorii au solicitat în mai multe rânduri accesul la arhivele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru a identifica măsurile luate de Pius al XII-lea (1939 - 1958) împotriva Germaniei naziste în legătură cu uciderea evreilor. Biserica catolică a fost chiar acuzată de tăcere complice, arată France24.

"Am hotărât ca deschiderea arhivelor Vaticanului pentru perioada în care a fost în funcţie Pius al XII-lea să aibă loc pe 2 martie 2020", a anunţat actualul suveran pontif.

Data marchează împlinirea a 81 de ani de când Eugenio Pacelli a devenit papa Pius al XII-lea.

"Biserica nu se teme de istorie", a adăugat papa Francisc, amintind că mandatul lui Pius al XII-lea a coincis cu "unul dintre cele mai triste şi mai întunecate momente ale secolului al XX-lea".

Liderul Bisericii catolice a spus că a luat această hotărâre după ce a înţeles că o cercetare istorică serioasă va putea să pună "într-o lumină corectă, cu criticile de rigoare, momentele de slavă ale acestui papă ca şi, fără îndoială, clipele de probleme grave şi hotărâri chinuitoare, de preocupare creştină şi umană".

Papa Pius al XII-lea a fost criticat pentru că nu a condamnat mai răspicat uciderea evreilor în timpul regimului nazist.

Reprezentanţii Yad Vashem, Centrul Mondial de Comemorare a Holocaustului din Ierusalim, au afirmat că "laudă" hotărârea, "care va da ocazia unei investigaţii obiective şi transparente, ca şi a unor studii extensive privind poziţia Vaticanului, în particular, şi a Bisericii catolice, în general, în timpul Holocaustului".

Centrul a schimbat, în 2012, prezentarea lui Pius al XII-lea în cadrul muzeului, menţionând faptul că atitudinea sa în timpul Holocaustului rămâne "un subiect controversat în rândul savanţilor". Cercetătorii au spus că "se aşteaptă la un acces total la documentele păstrate în arhive".

Oficial, Vaticanul a păstrat o poziţie neutră în timpul războiului. Unii istorici spun că Pius al XII-lea a salvat zeci de mii de evrei italieni, dând indicaţii mănăstirilor să îi adăpostească. Într-un interviu, Francisc a arătat că fostul papă a ascuns evrei în Castelul Gandolfo, reşedinţa papală din apropierea Romei. "Acolo, în camera papei, pe patul său, s-au născut 42 de copii, copii evrei ai persoanelor prigonite care se adăposteau acolo".

Potrivit episcopului Sergio Pagano, şefului arhivelor de la Vatican, pregătirile pentru acest eveniment au început în timpul pontificatului lui Benedict al XVI-lea, predecesorul lui Francisc, în 2006.

Potrivit publicaţiei L'Osservatore Romano, Vaticanul a sperat că toate demersurile vor fi încheiate până în 2015, însă numărul mare al documentelor şi lipsa de personal a provocat mari întârzieri. Pagano a afirmat că râvna arhivistică pentru "o perioadă decisivă pentru biserică şi pentru lume" va permite istoricilor să descopere "strădaniile supraomeneşti ale umanismului creştin".

Francisc a afirmat că, după studiul arhivelor din timpul războiului, deciziile fostului papă pot să pară unora ca "reţinute", dar erau tentative "de a păstra, în vremuri de profund întuneric şi cruzime, flacăra plăpândă a iniţiativelor umanitare, a diplomaţiei discrete, dar laborioase".

Ideea pasivităţii Bisericii catolice ar fi şi o consecinţă a unei piese de teatru scrise de Rolf Hochhuth în 1963 şi adaptată de regizorul grec Costa-Gavras în 2002, sub titlul "Amen" (cu filmări desfăşurate în România), care ar fi afectat imaginea lui Pius al XII-lea.

Foştii suverani pontifi Ioan al XXIII-lea (1958 - 1963), Paul al VI-lea (1963 - 1978) şi Ioan Paul al II-lea (1978 - 2005) au fost deja declaraţi sfinţi, dar beatificarea lui Pius al XII-lea, primul pas pentru recunoaşterea sfinţeniei în catolicism, este un proces care întârzie din cauza controverselor legate de mandatul său din timpul războiului.