Banii ne motivează, mai ales când ştim că ceilalţi primesc mai puţin

Economişti şi oameni de ştiinţă care studiază creierul uman, de la Universitatea din Bonn, au testat 38 de bărbaţi, conectaţi în perechi la scanere care, folosind rezonanţa magnetică, au examinat activitatea cerebrală în timp ce subiecţilor li s-a cerut să îndeplinească o sarcină simplă.

Pe ecran au apărut mai multe puncte, iar voluntarii estimau numărul lor. Dacă răspunsul era corect, primeau o sumă cuprinsă între 30 şi 120 de euro drept răsplată. Tomograful monitoriza schimbările în circulaţia sângelui din diferite regiuni ale creierului, astfel încât o activitate intensă indica faptul că celulele nervoase din zona respectivă sunt foarte active.

În experiment, fiecare participant cunoştea performanţa partenerului său şi ce primea în schimb. Astfel, cei care au primit mai mulţi bani decât colegii lor au prezentat o activitate mult mai puternică în zona creierului numită "centrul răsplatei", în comparaţie cu situaţia în care ambii dădeau răspunsul corect şi primeau aceeaşi sumă.

"Sistemul de răsplată este activat când un individ experimentează o situaţie pe care el o consideră motivantă, mai ales când subiectul a rezolvat corect cerinţa", a declarat Bernd Weber, care conduce grupul NeuroCognition Imaging de la Institutul Life&Brain, precizând că atunci când un voluntar a estimat greşit numărul de puncte, activitatea în striatum-ul ventral a scăzut gradual.

Totuşi, cea mai interesantă descoperire a fost rolul pe care îl joacă alt factor şi anume performanţa celuilalt subiect. "Activitatea atingea maximul pentru jucătorii care nimereau răspunsul în timp ce colegii lor greşeau", a explicat un alt cercetător.

Când ambii subiecţi estimau numărul de puncte corect şi primeau aceeşi sumă, activitatea centrului de recompensă era una moderată. Însă dacă unul dintre ei primea, de pildă, 120 de euro în timp ce partenerul său primea 60 de euro, activitatea din acest centru era una foarte puternică. Pentru subiectul doi, pe de altă parte, circulaţia sanguină din striatum-ul ventral scădea, chiar dacă a rezolvat corect cerinţa şi primea o răsplată pentru eforturile sale.

"Bărbaţii cel puţin par să îşi tragă motivaţia din competiţie", a concluzionat Bernd Weber.

Astfel, grupul de cercetători conduşi de profesorul Christian Elger şi de economistul Armin Falk vrea să demonstreze cum funcţionează "homo economicus".

"Acest rezultat contrazice teoria economică tradiţională", a explicat profesorul de economie Armin Falk. "Potrivit acestei teorii, singurul şi cel mai important factor este valoarea absolută a recompensei. Comparaţia cu recompensele altor oameni nu ar trebui să joace un rol în nicio motivaţie economică", a adăugat acesta.