BAUHAUS: Curentul artistic pe care naziştii au vrut să-l distrugă şi pe care Google îl celebrează printr-un doodle special/ Stilul a marcat arhitectural şi România

Google marchează aniversarea a 100 de ani de la înfiinţarea mişcării artistice Bauhaus printr-o animaţie Doodle. Curentul german, considerat revoluţionar pentru arhitectură, a schimbat nenumărate ramuri ale artei precum fotografia şi designul interior, în acelaşi timp îndemnând la un stil de viaţă practic, concentrat pe funcţionalitate şi asimetrie. 

În Germania, mişcarea Bauhaus este reexaminată, reimaginată şi lăudată prin lecturi, expoziţii de artă, concerte şi spectacole de dans. Unii ar spune că este un „tur artistic de forţă” care încearcă să imite ambiţia şi viziunea fondatorilor mişcării.

Instituţia germană a operat doar 14 ani, în trei oraşe, înainte ca mişcarea nazistă să o interzică. Totuşi, idealurile Bauhaus au inspirat arta şi arhitectura din Europa de Vest, precum şi cea din restul lumii, după ce adepţii mişcării au fost expulzaţi de regimul lui Adolf Hitler.

Pentru mulţi, după interzicerea sa, mişcarea Bauhaus a devenit sinonim cu o cale neurmată, un ideal utopic al modernităţii care a fost smuls din mâinile oamenilor prin ură şi uciderea în masă, după ce liderii săi au fugit din ţară, scrie The Washington Post.

„Nu ne putem aminti de începuturile Bauhaus fără să ne amintim de expulzarea sa”, spune Benjamin-Immanuel Hoff, ministrul Culturii din statul german Thuringia.

Începuturile mişcării Bauhaus

„The Staatliches Bauhaus”, care se traduce „casa construcţiilor”, a fost înfiinţată în 1919 de arhitectul german Walter Gropius. Bazele mişcării au fost puse într-o perioadă de nelinişte după înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial şi instituirea Republicii Weimar, acestea ducând la experimentarea artistică radicală.

Viziunea lui Gropius a constat într-o şcoală artistică care să unească toate ramurile artei, iar eventual să includă şi arhitectura. Acesta dorea să „creeze o nouă breaslă de meşteşugari, fără limitările de clasă care ar fi pus o barieră arogantă între artizani şi artişti”.

Liderii Partidului Nazist au denunţat mişcarea ca fiind nimic mai mult decât „artă creată de nişte degeneraţi” care promovează „modernismul cosmopolit”. Chiar dacă mişcarea Bauhaus a fost interzisă, influenţa asupra artei şi a arhitecturii a continuat să existe.

Mulţi dintre artiştii implicaţi au fugit de regimul nazist. Gropius şi artistul maghiar Marcel Breuer s-au îndreptat mai întâi către Marea Britanie, iar apoi către Statele Unite, pentru a preda la Harvard Graduate School of Design. Ludwig Mies van der Rohe s-a alăturat celor doi artişti, acesta stabilindu-se în Chicago şi devenind unul dintre cei mai sărbătoriţi arhitecţi din lume.

De asemenea, nicăieri în lume nu s-a simţit impactul Bauhaus mai mult ca în Tel Aviv, Israel. „Oraşul alb” are în componenţa sa 4.000 de clădiri construite în stilul mişcării de către arhitecţi germani expulzaţi în anii 1930, acesta fiind inclus în Patrimoniul Mondial Unesco în 2004.

Stilul Bauhaus a avut şi o puternică influenţă asupra dezvoltării arhitecturale a României în perioada interbelică.