Belgienii vor să înscrie cartofii prăjiţi în patrimoniul mondial UNESCO

Cu ocazia "Săptămânii cartofilor prăjiţi din Belgia", eveniment care se va încheia pe 1 decembrie, Uniunea naţională a producătorilor de cartofi prăjiţi belgieni (L'Union nationale des frituristes belges/ UNAFRI) a decis să se mobilizeze pentru ca această specialitate culinară să fie inclusă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, după modelul unor preparate din gastronomia franceză, informează lefigaro.fr.

Cartofii prăjiţi belgieni au o veritabilă reputaţie de apărat, întrucât 96% dintre familiile belgiene includ acest preparat cel puţin o dată pe lună în meniul lor. Belgienii spun că acest preparat specific, o combinaţie între cartofii din varietatea "bintje" şi uleiul pentru prăjit, are un gust unic.

Belgienii care adoră cartofii prăjiţi vor să promoveze preparatul şi şi-au fixat următorul obiectiv: recunoaşterea pe plan mondial a acestui simbol al gastronomiei naţionale.

"Gustul delicios al cartofilor prăjiţi, atmosfera unică din restaurantele de profil şi caracterul artizanal al producătorilor noştri fac din cartofii prăjiţi nu doar un deliciu, ci şi o bogăţie culturală unică", se afirmă într-un mesaj postat pe site-ul creat cu ocazia "Săptămânii cartofilor prăjiţi din Belgia".

Asociaţia UNAFRI a depus deja un dosar pe masa de lucru a ministrului flamand al Culturii şi a făcut apel, în paralel, la sprijinul publicului, un element considerat vital. În acest sens, UNAFRI a lansat o petiţie pe internet, dar şi în restaurantele care prepară şi comercializează cartofi prăjiţi.

Preşedintele UNAFRI aşteaptă decizia comunităţii flamande care va fi anunţată în decembrie. Cererea de recunoaştere a statutului special al cartofilor prăjiţi belgieni va fi apoi trimisă comunităţii francofone şi celei germanofone, înainte de a fi expediată la UNESCO.

"Este minunat că avem un proiect care promovează un element al culturii belgiene. Cartofii prăjiţi ne unesc. Trebuie să renunţăm la această mentalitate tipic belgiană, potrivit căreia orice este belgian reprezintă ceva rău", a declarat preşedintele UNAFRI.

Trei dintre elementele de patrimoniu cultural imaterial naţional, Ritualul Căluşului, Doina şi Tehnici de prelucrare a Ceramicii de Horezu, au fost înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.

Pe 17 octombrie 2003, după laborioase şi îndelungi negocieri, Conferinţa Generală a UNESCO, reunită la Paris, a deschis spre semnare Convenţia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natura şi la univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

UNESCO a fost fondată la data de 16 noiembrie 1945, are sediul principal în Franţa, la Paris, şi are filiale active în diverse ţări ale lumii. Scopul organizaţiei este de a contribui la pacea şi securitatea lumii prin promovarea colaborării între naţiuni în diverse domenii, precum educaţie, ştiinţă, cultură şi comunicaţii, pentru a se reuşi stabilirea unui respect universal faţă de justiţie, pentru corectitudinea justiţiei şi pentru drepturile şi fundamentele omului liber, indiferent de rasă, sex, limbă sau religie, potrivit Cartei Naţiunilor Unite. România este membră UNESCO din 27 iulie 1956.