Bill Clinton se menţine în topul celor mai bogaţi zece preşedinţi ai SUA

Bill Clinton se clasează al 10-lea în top - întocmit pe baza activelor deţinute de către cei 43 de preşedinţi, ca de exemplu terenuri, economii strânse în timpul vieţii, estimate în funcţie de câştigurile obţinute la locurile de muncă, moşteniri şi bunuri imobile, relatează portalul american Huffington Post.

El a obţinut venituri de milioane de dolari în urma scrierii unor cărţi şi de peste 100 de milioane de dolari prin susţinerea unor conferinţe. Soţia sa, fostul secretar de Stat Hillary Clinton, prezentată de analişti ca viitorul candidat democrat în alegerile prezidenţiale din 2016, a început să câştige, la rândul ei, la fel de bine.

Hillary Clinton ar fi primit în avans, pe o carte scrisă anul trecut, suma de 14 milioane de dolari, şi a câştigat sute de mii de dolari la fiecare conferinţă susţinută, o sumă care rivalizează cu cea încasată de către soţul ei, potrivit portalului. 24/7 Wall St. estimează averea netă a celor doi soţi Clinton la suma de 55 de milioane de dolari.

În schimb, preşedintele Barack Obama nu se află printre cei mai bogaţi preşedinţi. E primeşte un salariu lunar de 400.000 de dolari pe an care, deşi generos, nu este nici măcar pe aproape de salariile pe care le încasează unii directori executivi, comentează Huffington Post. Mai mult, salariul lui Obama a înregistrat o scădere faţă de cel pe care-l încasa când a preluat funcţia. În 2009, el declara un venit global de 5,5 milioane, iar în 2012 sub un milion. 24/7 Wall St. estimează venitul net al preşedintelui actual la suma de 7,5 milioane de dolari.

Veniturile preşedinţilor americani sunt foarte diferite. Cel al lui George Washington, care ocupă locul doi în top, echivalează cu peste o jumătate de miliard la valoarea banilor din prezent. Pe de altă parte, mai mulţi preşedinţi au dat faliment. Averile lor au fost legate, adesea, de economia din perioada în care au condus ţara. Astfel, primii câţiva preşedinţi - până la aproximativ 75 de ani după alegerea lui Washington - erau mari proprietari şi făceau bani de pe urma pământului, culturilor şi specualţiilor cu mărfuri, putând pierde totul în câţiva ani din cauza recoltelor.

Din 1850, istoria financiară a preşedinţiei Statelor Unite intră într-o nouă epocă, începând cu Millard Fillmore cei mai mulţi preşedinţi fiind avocaţi. Ei au reuşit arareori să strângă averi mari, iar veniturile proveneau aproape integral din salarii. Ei făceau parte din clasa de mijloc şi s-au retras, uneori, fără să aibă mijloacele de a se susţine într-un stil de viaţă "prezidenţial". Buchanan, Lincoln, Johnson, Grant, Hayes şi Garfield aveau averi modeste, atunci când au încetat din viaţă.

La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, a avut loc o altă schimbare semnificativă la nivelul economiei. Corporaţii importante în domeniul petrolului, minier, financiar şi căilor ferate erau cele care le-au permis unora să strângă averi importante. Familia Kennedy era bogată beneficiind de imperiul construit de către Joseph Kennedy. De asemenea, Herbert Hoover a făcut milioane de dolari de pe urma companiilor în domeniul mineritului.

Până la începutul secolului al XX-lea, averile multor preşedinţi, inclusiv Theodore Roosevelt, Franklin D. Roosevelt, John F. Kennedy şi cei doi Bush au avut la bază moşteniri.

John Fitzgeral Kennedy, cu o avere de un miliard de dolari, dar fără să o moştenească de la tatăl său, se clasează primul în Topul 10 întocmit de către 24/7 Wall St. El este urmat de către George Washington (525 milioane de dolari), Thomas Jefferson (212), Theodore Roosevelt (125), Andrew Jackson (119), James Madison (101), Lyndon Baines Johnson (98), Herbert Clark Hoover (75), Franklin Delano Roosevelt (60) şi William Jefferson Clinton (55).