Biserici din Georgia, înscrise de UNESCO pe lista patrimoniului în pericol

Simboluri ale arhitecturii medievale din Georgia, catedrala Bagrati se află în oraşul Kuitasi, din regiunea Imereti, în timp ce complexul monastic Gelati se află în apropierea aceluiaşi oraş.

Comitetul şi-a exprimat "marea îngrijorare" faţă de proiectul de reconstrucţie a acestor situri, aflat în desfăşurare, fără să fi fost avizat de UNESCO, şi a criticat "intervenţiile ireversibile" care s-au efectuat deja, cerând suspendarea acestui proiect.

Catedrala Bagrati, construită în 1003 de Bagrat al III-lea, primul rege al Georgiei unificate, a fost înscrisă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1994, ca şi mănăstirea Gelati, bogată în mozaicuri şi picturi murale, ale cărei corpuri principale au fost ridicate din secolul al XII-lea până în secolul al XVII-lea.

Miercuri, la convenţia de la Brasilia, Comitetul UNESCO a mai decis înscrierea în lista siturilor în pericol a mormintelor regilor Buganda de la Kasubi (Uganda). În martie 2010, un incendiu a distrus aproape complet clădirea Muzibu Azaala Mpanga, principala structură a sitului care include patru morminte regale Buganda. Situl, un exemplu al stilului arhitectural dezvoltat în timpul imperiului Buganda, din secolul al 13-lea, va fi restaurat.

În prezent, lista patrimoniului în pericol cuprinde 33 de situri culturale sau naturale, care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO şi care prezintă riscuri iminente de degradare sau de distrugere şi au suferit pagube importante.

Pe de altă parte, Comitetul UNESCO a decis, miercuri, să scoată Insulele Galapagos - "muzeu viu al evoluţiei" - din lista siturilor în pericol, unde au fost incluse în 2007, recunoscând astfel eforturile de protejare a zonei depuse de Ecuador. Cu toate acestea, unii consideră că ele ar fi în continuare sub ameninţare din cauza turismului, a pescuitului şi a introducerii unor specii care nu sunt din zonă.

În prezent, Lista Patrimoniului Mondial UNESCO numără 890 de situri de "valoare universală excepţională", dintre care 689 sunt culturale, 176 naturale şi 25 mixte, aflate în 148 de ţări.

Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa se află din nou printre siturile propuse în 2010 pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, propunerea României urmând să fie analizată alături de alte 40 de situri culturale şi naturale la convenţia care se încheie pe 3 august.

Din România, pe Lista UNESCO se află deja Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991), bisericile din nordul Moldovei (1993), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).