Bistriţa: Sute de persoane au participat la Balul vrăjitoarelor de la Castelul Dracula

Balul vrăjitoarelor a început de cum s-a lăsat întunericul, toţi oaspeţii trecând, înainte să intre în Castelul Dracula, prin preajma unor torţe aprinse în trunchiuri de copaci din care ieşea fum. Întreg castelul, cufundat în beznă, cu excepţia unor dovleci sculptaţi în care se aflau lumânări, a dat tuturor un fior rece.

Printre invitaţi, la fel ca şi în romanul scris de Bram Stoker şi a cărui acţiune se petrece chiar în Pasul Tihuţa, şi-a făcut apariţia şi contele Dracula, într-o trăsură trasă de doi cai negri. Nu a zăbovit mult printre oamenii costumaţi în fel şi chip, de la cadavre vii, la moarte, vrăjitoare şi zâne, trăsura sa dispărând în fumul dens. Avea să-şi facă apariţia mai târziu direct de pe acoperişul castelului. Între timp, jonglerii cu foc au furat privirile celor atenţi la fiecare detaliu.

Participanţii de toate vârstele au fost poftiţi de organizatori, dacă au curaj, să treacă prin tunelul groazei. S-au găsit destul de mulţi entuziasmaţi, dar nu toţi au ieşit la fel de veseli din tunel. Pentru prima oară de când se organizează acest bal, intrarea în tunelul groazei s-a făcut prin spatele clădirii, pe nişte scări abrupte. Oamenii au coborât printr-un loc strâmt, mirosind a hoit, decorat cu pânze negre, păianjeni şi alte lucruri înspământătoare. La un moment dat, un fum gros a redus total vizibilitatea, iar cei care au prins curaj să treacă prin el au ajuns direct în cavoul contelui unde se află sicriul acestuia. O slujnică de la castel le-a spus povestea contelui şi a explicat de ce sicriul e gol: Dracula îi aştepta pe toţi în curte.

Întruchipat de mai mulţi actori, costumaţi în roşu şi negru, contele Dracula a putut fi văzut când pe lângă zidurile castelului adulmecându-şi victimele, când atârnat pe o frânghie deasupra curţii, gata să-şi ia zborul, când în mijlocul oamenilor pregătit să îi vrăjească spunându-le cuvinte dulci despre nemurire. În timp ce Dracula îşi povestea viaţa sau recita versuri, în difuzoare se auzea o muzică sinistră.

Şapte vrăjitoare s-au oferit apoi să arate lumii la ce se pricep cel mai bine, uitând probabil că premiul pentru cea mai temută vrăjitoare din ţinut era arderea pe rug. Cel care a ales cea mai temută vrăjitoare din ţinut a fost tot contele vampir.

După toate aceste momente care au făcut deliciul publicului, a urmat o petrecere la care s-au servit "costiţe de drac", "aripioare de vampir şi de liliac", "ceafă de strigoi", "ficăţei de vrăjitoare", "cârnaţi de drac", "coaste de drac", "pulpiţe de vampiriţe dezosate", "frigărui de vârcolaci picante", "mititei la ţepuşă", dar şi "bărbăţii de vampir distruse". Ca desert, participanţii au putut bea un vin "dulce de-mbunat vrăjitoarele".

"Sunt absolut încântată de ce am găsit aici. Am citit cartea şi îmi place foarte mult atmosfera de mister. M-am costumat în vrăjitoare de dragul mitului şi al poveştilor care ne fac să fim atât de atraşi de locuri despre care se scrie în cărţi", a declarat o turistă din Cluj-Napoca.

"Nu am avut curajul să mergem prin tunelul groazei, dar ne place spectacolul şi am venit pentru jonglerii, pentru ca să-l vedem pe Dracula. Copiii s-au mascat, ne bucurăm cu toţii de o seară în care bate vântul şi parcă e şi mai înfiorător ca în alte dăţi", a spus o altă participantă la Balul vrăjitoarelor.

"Noi suntem din zonă, de pe Valea Bârgăului, dar venim la bal fiindcă ne place ce se întâmplă aici, e multă lume, ne distrăm", a declarat un bărbat din Tiha Bârgăului.

Toată lumea s-a distrat până după miezul nopţii şi nimeni nu a plecat la culcare până ce nu a ascultat şi un concert rock susţinut de trupa Zoom-Z din Cluj-Napoca.

Hotelul Castel Dracula a fost inaugurat în 1983 în stilul unei case medievale şi se află la hotarele dintre judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava.

El este amplasat la altitudinea de 1.116 metri, în imediata apropiere a DN 17. El este vizitat anual de turişti români şi străini, fani ai romanului "Dracula", publicat în anul 1897 de Bram Stoker (1847-1912). Romanul se desfăşoară în ţinutul Transilvaniei. Atât descrierile care privesc oraşele Cluj-Napoca şi Bistriţa, Pasul Bârgău (denumit în prezent Tihuţa) din Carpaţi, trecătoare care uneşte Transilvania de Moldova, cât şi descrierile altor locuri, respectă întru totul realitatea.