Blogging-ul poate fi letal

În urmă cu două săptămâni, în Fort Lauderdale (Florida) a avut loc înmormântarea lui Russell Shaw, un prolific blogger american interesat de teme tehnologice, care a făcut brusc infarct la vârsta de 60 de ani. În decembrie, un alt blogger, prieten al acestuia, Marc Orhant, a murit din cauza unui atac coronarian masiv. Un al treilea, Om Malik, în vârstă de 41 de ani, a supravieţuit unui infarct căruia i-a căzut victimă în aceeaşi perioadă.

Publicaţia americană se întreabă dacă este vorba de cazuri izolate sau de vârful unui aisberg, amintind de lamentările altor bloggeri care au pierdut mult în greutate sau au devenit obezi, care suferă de insomnii sau cad epuizaţi cu capul pe tastatura computerului. Tulburările acestea, poate chiar o boală în sine, sunt atribuite stresului apărut din cauza obligaţiei de a furniza un ciclu permanent de informaţii, într-un domeniu în care concurenţa este feroce.

Bineînţeles că nu s-a dat un diagnostic oficial de deces prin blogging, iar morţile a câtorva dintre bloggeri nu sprijină teoria unei epidemii. De asemenea, nu s-a stabilit cu certitudine că stresul atribuit acestei practici le-a grăbit moartea. Însă prietenii, colegii şi rudele decedaţilor au început să-şi pună întrebări în legătură cu pericolele blogging-ului.

Unele dintre bloguri, apărute iniţial ca jurnale personale online, s-au transformat în ultimii ani în adevărate fluxuri de ştiri, care concurează cu media tradiţionale, mai ales în ceea ce priveşte veniturile ce pot decurge din reclame. Presiunea este enormă, mai ales pentru freelanceri, navigatori pe internet plătiţi.

"Încă nu am murit, dar voi sfârşi în curând în spital din cauza unei epuizări nervoase", a spus Michael Arrington, fondator şi director al TechCrunch, un blog popular despre noile tehnologii, care adună milioane de dolari din publicitate. Arrington, care a câştigat 15 kilograme în greutate în ultimii trei ani, atribuie insomniile stresului provocat de blog.

Bloggerii se plâng de multă vreme de consecinţele fizice ale muncii lor: a devenit chiar un laitmotiv ca aceştia să se plângă de oboseală cronică pentru că îşi petrec o bună parte din zi şi din noapte pentru a căuta informaţii noi.

Mulţi bloggeri sunt plătiţi pe post, alţii pentru numărul de cititori. Bloggerii îşi construiesc un public prin intermediul exclusivităţilor sau prin volumul de ştiri ori ambele. Viteza este cel mai important element în această meserie. Unele site-uri, precum Gawker Media, oferă bonusuri angajaţilor lor, de exemplu, dacă o anumită pagină a fost citită de 100.000 de ori într-o lună. Ştacheta se ridică, astfel încât, cu cât acesta scrie mai mult, cu atât câştigă mai mult.

Publicaţia americană spune că unii bloggeri ajung să câştige între 30.000 şi 70.000 de dolari pe an, în timp ce alţii ajung să obţină chiar şi cifre cu şase zerouri.

Arrington a mărturisit pentru New York Times că, de multe ori, are "crize de anxietate" pentru că a pierdut o informaţie. Bloggerii au început să fie conştienţi de riscurile meseriei, astfel încât au început să facă schimb de sfaturi pentru supravieţuire. În urmă cu o lună, pe Problogger.com, australianul Darren Rowse, care scrie pe mai multe bloguri, a oferit cititorilor săi un manual de supravieţuire: printre sfaturi se numără acela de a "tăia lanţurile scriiturii" şi "a se întoarce la scrisul ideilor în carneţele".