Broaştele din Cernobîl s-au adaptat la radiaţii înalte, dar acum situaţia s-a schimbat

După dezastrul nuclear din 1986, zona de excludere a Cernobîlului a fost abandonată de oameni, dar a devenit un refugiu natural pentru faună. O cercetare recentă privind brotăcelul răsăritean (Hyla orientalis) sugerează că nivelurile actuale de radiaţie nu mai provoacă daune semnificative.

Studiul a fost realizat între 2016 şi 2018, iar rezultatele au arătat că broaştele din Cernobîl au aceleaşi indicatori de vârstă, stres şi speranţă de viaţă ca cele din zonele necontaminate. Aceasta sugerează că radiaţiile nu mai au un impact cronic asupra faunei locale.

Anterior, cercetările au arătat cum broaştele din zonă au dezvoltat melaninism, o adaptare care le-ar fi permis să facă faţă nivelurilor extrem de ridicate de radiaţie după accident. Deşi acest fenomen ar putea fi mai puţin relevant astăzi, cercetătorii nu au exclus posibilitatea ca pigmenţii să joace un rol în supravieţuirea lor.

În ciuda scăderii nivelurilor de radiaţie, cercetătorii mizează pe importanţa conservării zonei de excludere, care acum serveşte drept una dintre cele mai mari rezervaţii naturale din Europa, oferind un refugiu sigur pentru numeroase specii de animale. Totuşi, cercetările în zonă au fost întrerupte din cauza conflictului în Ucraina, care a afectat siguranţa şi accesul în regiune.