Video Casa în care a copilărit Brâncuşi s-a prăbuşit. Localnic: Tot, tot este căzut. Este o ruină

La muzeu le-am găsit, stând pe bancă, pe Elisaveta Brâncuş, o femeie de 59 de ani, din Hobiţa şi pe Doina Pană, muzeograf. Elisaveta locuieşte lângă casa prăbuşită a marelui Constantin Brâncuşi şi ştie exact câţi oameni vin să vadă cu ochii lor ce a mai rămas din imobil.

„Cum arată casa adevărată a lui Constantin Brâncuşi?"

„Nu sunt decât trei bârne, care sunt pe spatele casei şi casa e o ruină şi e căzută."

„Au căzut şi ultimele bârne!"

„Au căzut. Tot e căzut. Tot, tot, tot este căzut. Este o ruină. Cu buruieni. Vai şi amar!"

„Credeţi că ar putea să ajungă moştenitorii la o înţelegere ca să intervină acolo?"

„În niciun caz. Moştenitorii se luptă de ani de zile, dar nu se ajunge la niciun caz."

„Dumneavoastră locuiţi acolo. Oamenii vin să viziteze casa de acolo sau mai mult aici, la casa muzeu?"

„Nu, mai mult aici. Toată lumea vine aici, maşini multe, se duc şi acolo, dar rar. Câte unul poate la o lună sau… ce la o lună? Câte unul poate şi la două-trei luni, câte o persoană”.

„Este păcat că a ajuns casa de acolo aşa cum a ajuns, că este o ruină?"

„Este păcat, este păcat!"

„Cât de valoroasă credeţi că ar fi putut să fie, ţinând cont de Constantin Brâncuşi?"

„Nu ştiu ce valoroasă putea să fie, decât cele cinci bârne care sunt acolo, ce valoare ar fi putut să aibă, că doar atât e dus din casă acolo"

În curtea în care se află casa adevărată a lui Constantin Brâncuşi sunt câteva găini şi un gâscan. O vecină ne avertizează că „gânsacul este rău", dorind parcă să ne oprească să intrăm în curtea care a devenit coteţ de păsări.

„S-a prăbuşit aproape toată casa, dacă a fost lăsată descoperită. Deschideţi poarta şi mergeţi înăuntru, dar aveţi grijă, vedeţi că are un gânsac şi e rău. Sunt ale lui tanti Ioana. Cred că e o pierdere că s-a prăbuşit casa. Acum, recent, nu am auzit când s-a întâmplat”, a spus femeia.

Proprietara păsărilor, Ioana Gogoi, în vârstă de 80 de ani, despre care se spune că este stră-strănepoată a lui Brâncuşi, a venit doar până la poarta legată cu sârmă şi ne-a anunţat că nu doreşte să ne însoţească, pentru că ar fi avut probleme cu primăria. Şi a plecat fără să ofere alte detalii.

„Putem intra înăuntru, să vedem ce a mai rămas din casă?"

„Nu ştiu! Treaba dumneavoastră!"

„Intraţi cu noi, doamnă?"

„Nu mai intru eu deloc deloc!"

„Dar nu sunt ale dumneavoastră găinile?"

„Ba da!"

Muzeograful Doina Pană susţine că peste 10.000 de turişti trec anual pragul casei memoriale, care a fost amplasată pe terenul unde s-a născut şi a copilărit sculptorul. Recunoaşte însă că le spune vizitatorilor că nu este adevărata casă în care s-a născut Brâncuşi, doar dacă aceştia întreabă.

„Această casă a ajuns aici în anul 1968. S-a hotărât amenajarea unei case memoriale aici, în Hobiţa. Acesta este locul pe care se găseşte această casă şi în anul 1970, această casă a fost cumpărată de aici din Hobiţa, pentru că semăna cu casa în care s-a născut Brâncuşi, din punct de vedere stilistic, a fost adusă şi refăcută aici, pe locul fostei case părinteşti”.

„Ce pot să vadă oamenii aici?”

„Este o casă din lemn de stejar, alcătuită din trei încăperi, amenajată în interior cum era la 1850, cameră de locuit, bucătărie şi cămară. Şi alături, în curte, o pivniţă în care este cazanul de ţuică, butoi cu cercuri de lemn şi pătulul în care se depozita porumbul”

„Le spuneţi încă de la început oamenilor că nu este adevărata casă în care s-a născut?”

„Dacă mă întreabă le povestesc. Dacă nu, fac ghidajul despre viaţa lui Brâncuşi şi această casă”

„Câte persoane vin aici, anual?”

„Peste 10.000- 14.000, 13.000 depinde de an. Vin foarte mulţi turişti şi foarte rar care întreabă de cele patru bârne”

Ionel Roşca, un bărbat din Constanţa, a venit cu familia în Gorj să viziteze operele lui Constantin Brâncuşi. De la Târgu-Jiu şi-a continuat drumul până în satul Hobiţa, din comuna Peştişani şi s-a oprit la muzeu, crezând că aceea este casa în care s-a născut marele sculptor. Nu aflase încă despre construcţia părăsită care a ajuns în paragină.

„De unde veniţi?”

„Noi suntem de la Constanţa şi mergem către casă, întorcându-ne de la Herculane şi am zis să trecem şi pe la Casa Memorială Constantin Brâncuşi, am fost şi în Târgu-Jiu pentru a vedea celelalte opere ale sculptorului”

„Cum vi se pare că arată această casă memorială?”

„Cred că este destul de bine întreţinută şi chiar arată perioada în care a fost construită şi văd că s-au străduit oamenii locului să păstreze totul bine”

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI ÎN PAGINA 2